Guvernul a venit astăzi cu explicații după ce atât contribuabilii, cât și o parte din autorițățile locale și-au exprimat nemulțumirile odată cu creșterea impozitelor locale impusă de premierul Ilie Bolojan de la 1 ianuarie. Executivul spune că majorarea taxelor pe clădiri, terenuri și autovehicule este, în medie, de 70–80% pentru cetățeni ceea ce va aduce la bugetele locale venituri suplimentare estimate la 3,7 miliarde de lei în 2026.
Guvernul afirmă că reforma era inevitabilă, arătând trei motive pentru care se impunea aceasta. Potrivit sursei citate, România avea una dintre cele mai scăzute ponderi ale veniturilor din impozitarea proprietăților din Uniunea Europeană, de 0,55% din PIB, față de o medie UE de 1,85%.
În plus, peste o treime din impozite nu erau încasate, iar valorile de calcul nu mai reflectau realitatea economică, mai spune Executivul.
„Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației”, acesta fiind al treilea motiv, potrivit reprezentanților Guvernului.
De asemnea, Executivul mai susține că birurile vechi duceau la „creşterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”.
„Lipsa reformei ar fi dus la pierderea de fonduri europene”
Conform sursei citate, lipsa reformei ar fi pus în pericol fondurile europene, inclusiv cererile de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro, și ar fi adâncit dezechilibrele bugetare la nivel local.
Guvernul a precizat că reforma impozitării proprietății a fost asumată în perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru reducerea deficitului bugetar, însă „mai multe echipe guvernamentale” au amânat punerea în aplicare. „Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană”, a spus Guvernul, referindu-se la perioada în care Marcel Ciolacu era premier.
Măsurile care au fost decise de Guvern au intrat în vigoare cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente, mai afirmă Guvernul, lucruri care au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene.
Dacă acum impozitele vi se par mari, să vedeți din 2027
Guvernul a explicat că cea mai importantă modificare vizează baza de impozitare a clădirilor și terenurilor, care a fost actualizată cu aproximativ 70%, până la o valoare de referință de 2.677 lei/mp (circa 535 euro/mp).
Guvernul precizează că această etapă este una tranzitorie, urmând ca, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea să se facă în funcție de valoarea de piață a proprietăților, inclusiv pentru persoanele fizice. Totodată, au fost eliminate reducerile aplicate până acum în funcție de vechimea clădirii sau de tipul acesteia, ceea ce explică de ce, în unele cazuri, impozitul poate crește peste media de 70%.
De ce pot fi unele impozite mai mari
Trei decizii cumulate luate de legea adoptată decembrie, eliminarea reducerilor vechi, creșterea bazei de calcul și o eventuală creștere a cotei de impozitare, decisă de autoritățile locale, pot duce la majorări mult peste media anunțată, în special în localitățile unde impozitele erau anterior la minim, a explicat Guvernul.
Până acum, valoarea impozabilă era diminuată semnificativ pentru clădirile vechi și pentru blocurile mari. Aceste reduceri au fost eliminate. Consecința directă este că impozitul se calculează pe o valoare mult mai mare decât înainte, mai apropiată de valoarea standard.
Legea nr. 239/2025 a actualizat valorile de referință folosite la calculul impozitului, pentru a reflecta mai bine realitatea economică, spune Guvernul. Practic, baza de impozitare a fost recalibrată în sus, independent de eliminarea reducerilor. Astfel, chiar și fără alte modificări, impozitul ar fi crescut.
De asemenea, autoritățile locale, prin Consiliile Locale au putut stabili cota de impozitare între 0,08% și 0,2%. Astfel, dacă în 2025 cota era la nivelul minim, iar pentru 2026 a fost majorată, creșterea se aplică unei baze deja mărite, ceea ce amplifică semnificativ suma finală de plată.
Guvernul mai afirmă că autoritățile locale păstrează competența de a stabili cotele de impozitare, însă nu mai mici decât cele din 2025, iar consiliile locale pot majora impozitele și taxele locale chiar și cu până la 100%, față de limita anterioară de 50%.
„Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar”, a mai transmis Guvernul.
Care va fi impactul bugetar
Aplicarea noilor reguli va aduce, potrivit estimărilor înaintate de Guvernului, o creștere a veniturilor din impozitele pe proprietate cu peste 30% față de anul trecut, astfel:
- +1,42 miliarde lei din impozitele pe clădiri,
- +1,09 miliarde lei din impozitele pe terenuri,
- +1,18 miliarde lei din impozitele pe autoturisme și alte mijloace de transport.
Executivul a subliniaat că aceste sume rămân integral la bugetele locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține transferuri suplimentare din cauza deficitului bugetar.
Mașinile, taxate în funcție de poluare
În cazul autoturismelor, sistemul de impozitare bazat pe capacitatea cilindrică a fost păstrat, însă valorile aplicate fiecărei fracțiuni de 200 centimetri cubi au fost majorate și diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, mașinile mai vechi și mai poluante vor plăti impozite mai mari, în timp ce vehiculele cu norme Euro recente vor avea creșteri mai temperate, a explicat Guvernul.
„Diferențierea este bazată pe criterii obiective, armonizate la nivel european și ușor verificabile, fiind compatibilă cu cerințele de politică publică asumate prin PNRR. În acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmărind internalizarea costului de mediu și orientarea comportamentului de consum către vehicule mai puțin poluante, fără introducerea unei taxe noi și fără riscuri administrative”, au mai transmis reprezentanții Executivului.
Pentru autoturismele hibride, Guvernul a precizat că simpla încadrare în categoria „hibrid” nu mai este suficientă pentru facilitățile fiscale. Conform cerințelor PNRR, avantajele se aplică doar vehiculelor cu emisii sub 50 g CO₂/km.
Executivul a admis că aplicarea măsurilor a fost afectată de întârzieri și disfuncționalități, inclusiv erori de calcul și probleme tehnice la platforma ghișeul.ro, generate de calendarul comprimat și de deciziile Curții Constituționale. Autoritățile susțin că lucrează în prezent la remedierea acestor probleme.
O omisiune și o minciunică
Creșterea în medie, cu 70-80% a impozitelor locale de care vorbește guvernul nu este adevărată. La Craiova, calculele cu noile impozite majorate sunt cu mult peste procentul de care amintește guvernul și asta nu pentru că Primăria Craiova a mărit cota de impozitare, ci pentru că așa reiese în urma aplicării formulei agreate de guvern. Pentru obiectivitate amintim că primăria a menținut în 2026 cota de impozitare de 0,1 pe care a aplicat-o anul trecut. Ea se aplică unei valori impozabile mărite de guvern.
Craiovenii, și nu numai ei, au simțit pe pielea lor că majorarea, de exemplu în cazul proprietăților imobiliare, depășește lejer 100%, ceea ce înseamnă nu neapărat că guvernul a mințit anunțând o medie de 70-80%, ci că a ascuns, de fapt, creșterea foarte mare la imobile. Guvernul minte, însă, când spune că o creștere de 100% a impozitelor apare doar când primăriile măresc și ele cota de impozitare. Ceea ce este fals. Iar dovada este la Craiova și, probabil, în multe alte orașe. Pe de altă parte, este corect că impozitele și taxele pe proprietate în România erau foarte mici și sunt foarte mici și după majorare raportat la Europa.
