Pe 5 decembrie 2025, Curierul Național împlinește 35 de ani. O vârstă la care, în presa românească, continuitatea nu este doar o realizare, ci un act de rezistență.
Când primul număr al ziarului apărea, în 1990, România pășea pentru prima dată, după jumătate de secol, într-un spațiu al libertății reale. Presa se năștea din nou, iar odată cu ea apărea și Curierul Naţional, cu ambiția declarată de a informa, de a lămuri și de a oferi societății un reper într-o perioadă în care reperele dispăruseră aproape complet. Curierul Naţional s-a impus ca unul dintre primele cotidiane private din România, într-o epocă în care libertatea de exprimare se reconstruia, iar societatea îşi regăsea pluralismul. 35 de ani mai târziu, în zilele noastre, relevanţa sa este cu atât mai importantă într-un ecosistem media profund schimbat.
Reper pentru jurnalismul responsabil
Lansat pe 5 decembrie 1990 Curierul Naţional s-a numărat printre primele cotidiane private apărute după căderea comunismului. Curierul Național nu a fost niciodată un ziar zgomotos. A preferat să rămână un ziar serios, exigent, echilibrat. Nu a alergat după senzațional și nu s-a aliniat la corul strident al unor epoci tulburi. Într-o presă care adesea a căutat senzația, Curierul a ales consecvent analiza. Prin rigoarea sa editorială. Curierul Naţional a devenit rapid un reper pentru jurnalismul profesionist şi informat.
O parte din această cultură editorială se datorează, fără îndoială, lui Valentin Păunescu, unul dintre fondatorii și arhitecții proiectului. Jurnalist complet, format în redacții exigente, el a impus rigoare, disciplină și respect pentru cuvântul scris. Sub coodonarea sa, Curierul Naţional a pus în pagină principii şi a devenit o şcoală de presă veritabilă formând jurnalişti care, la rândul lor aveau să devină nume importante ale mass media românească.
Curierul Naţional – un standard
În presa românească, Curierul Național a reprezentat mai mult decât un ziar: a fost un standard. A refuzat partizanatul facil, a evitat superficialitatea, a ales drumul greu al informației verificate și al tonului moderat. A fost, în momentele esențiale ale ultimelor trei decenii și jumătate, un spațiu de reflecție, de dezbatere lucidă, de poziționare echilibrată. A fost, într-un peisaj mediatic adesea imprevizibil, o instituție care a înțeles că încrederea se câștigă greu și se pierde repede — și de aceea nu poate fi negociată.
În 2004, Curierul Naţional a adoptat un stil ferm de cotidian economic şi de business şi s-a adaptat unei societăţi care odată intrată în Uniunea Europeană avea nevoie de analize, explicaţii şi informaţii specializare. Modernizarea prezenţei online, relansarea portalului digital au întărit identitatea unu brand jurnalistic matur, cu un public fidel.
Un baraj fragil într-o lume de zgomote
Astăzi, la 35 de ani de la prima apariție, provocările presei sunt mai mari ca oricând. Nu mai trăim într-o lume în care pericolul vine din cenzură directă — ci dintr-o formă difuză, mai perfidă, care se numește dezinformare.Fake news-ul a devenit una dintre cele mai agresive forme de poluare informaţională. El circulă mai repede decât adevărul. Platformele sociale distribuie emoție, nu acuratețe. Algoritmii decid ce vedem, nu rigoarea jurnalistică. Reţelele sociale au creat o piaţă informaţională în care emoţia depăşeşte adevărul, iar viralitatea înlocuieşte relevanţa.
Oricine poate publica, oricine poate crea “știri”, dar nu oricine poate înțelege responsabilitatea informării corecte. Criza încrederii în sursele tradiţionale de informare afectează profund societăţile, într-un context în care oameni neexperimentaţi sau rău-voitori pot „produce“ ştiri către milioane de utilizatori.
În acest mediu, presa profesionistă nu mai este doar o sursă de informaţie, ci devine un baraj fragil, dar esenţial împotriva manipulării, un mecanism democratic de control, un mecanism de educare publică. Într-o societate dominată de zgomot informaţional, adevărul nu mai ajunge singur la public: el trebuie căutat, verificat şi apărat, iar această responsabilitate revine în primul rând instituţiilor media care respectă etica profesională.
Rolul presei nu este doar să transmită informații, ci să le filtreze, să le verifice, să le contextualizeze. Mai mult ca oricând, jurnalismul nu este doar o profesie: este un serviciu public. De aceea, în acest peisaj, rolul unei publicaţii precum Curierul Naţional devine şi mai important: acela de a reconstrui încrederea, de a filtra informaţia, de a verifica şi de a pune în circulaţie doar ceea ce este de interes public şi verificat factual.
35 de ani, un angajament
Această aniversare nu este doar o sărbătoare internă. Este un moment care ne amintește tuturor — jurnaliști, cititori, instituții — de responsabilitatea pe care presa o are într-o societate liberă. Un ziar nu trebuie să fie perfect. Dar trebuie să fie onest. Trebuie să fie lucid. Trebuie să rămână un spațiu în care adevărul are o șansă reală. Curierul Național a încercat timp de 35 de ani să fie toate acestea. Și provocarea care începe de astăzi este să rămână așa și în următorii ani, într-o lume care va cere mai multă claritate ca oricând.
La 35 de ani de la prima ediţie, Curierul Naţional reprezintă nu doar un brand, ci şi dovada că jurnalismul de calitate poate rezista în timp. Este în acelaşi timp un omagiu pentru cei care au scris în paginile sale , pentru cei care l-au condus şi pentru cititorii care îi apreciază echilibrul şi seriozitatea.
La mulţi ani, Curierul Naţional!
Echipa redactiei Gazeta de Sud
