Parlamentul European a transmis că doreşte impunerea limitei de vârstă de 16 ani pentru accesul la reţelele sociale şi interzicerea celor mai nocive practici care duc la dependență, exprimând îngrijorări legate de riscurile pentru sănătatea fizică și mentală a copiilor.
Deputații europeni au adoptat marți un raport nonlegislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 abțineri, manifestându-şi profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii în online.
Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor și să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii generaţi de Inteligenţa Artificială. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.
Mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor
Deputații europeni au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor. Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele llor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.
Pentru a încuraja respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale și a altor acte legislative aplicabile, deputații europeni sugerează că personalul de conducere de nivel superior ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei, conform unui comunicat al PParlamentului European.
Măsurile solicitate de Parlamentul European
- să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
să se insite-urile care nu respectă normele UE; - să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
- să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
- să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
- să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
- să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).
Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).
Citește şi: Nicușor Dan a cerut ca SRI să înființeze o unitate specială care se va ocupa de combaterea corupţiei
