Curtea Constituțională a publicat vineri motivarea hotărârii din 20 octombrie, prin care legea privind pensiile magistraților a fost declarată neconstituțională. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, de cinci dintre cei nouă judecători CCR. În motivare, Curtea a reținut o singură abatere procedurală: cea privind obținerea avizului de la CSM.
Lipsa avizului CSM, la proiectul de lege privind pensiile speciale, „s-a datorat transmiterii unei cereri de avizare neconforme într-o etapă procedurală care nu permitea solicitarea avizului și asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care nu corespundea etapei procedurale antereferite”, se arată în motivarea hotărârii Curții Constituționale privind pensiile de serviciu.
În hotărârea CCR, care se întinde pe 54 de pagini, judecătorii au argumentat fiecare critică ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
În afara lipsei avizului CSM, celelalte două critici de neconstituționalitate care priveau forma legii au fost respinse de CCR.
Ce a criticat ÎCCJ și cum răspunde CCR
Judecătorii ICCJ au cerut CCR să declare neconstituțională legea privind pensiile de serviciu, invocând atât aspecte de formă cât și de fond. Judecătorii CCR au analizat criticile privind forma legii.
Prima critică a Instanței Supreme: Legea încalcă articolul din Constituție cu referire la condițiile în care Guvernul își poate angaja răspunderea asupra unui proiect de lege.
Dar CCR a stabilit că angajarea succesivă a răspunderii Guvernului în aceeași zi, în ședințe diferite ale Parlamentului, asupra a 5 proiecte de legi nu este interzisă nici expres și nici implicit de Constituție. „O asemenea situație nu prezintă relevanță constituțională prin prisma art.114 din Constituție, ci reflectă un aspect tehnic al modului de organizare a activității Parlamentului, care ține de autonomia regulamentară a acestuia”.
„Legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților”
A doua critică a Instanței Supreme: Legea încalcă prevederile din Constituție cu referire la statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională
În acest caz, Curtea observă că noua reformă a pensiilor de serviciu nu aduce în discuție un element aleatoriu, ci „promovează o soluție legislativă mai restrictivă sub aspectul condițiilor ce trebuie întrunite pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum Legea nr.282/2023, care, la rândul său, a promovat o viziune mai restrictivă în privința accesării pensiei de serviciu”.
„Având în vedere cele expuse, se constată că legea criticată a fost adoptată pentru corectarea inechităților existente în domeniul pensiilor de serviciu din sistemul justiției, nu promovează soluții legislative aleatorii, ci racordate la realitatea socială și financiară a țării, iar soluțiile legislative reglementate au o structură, o concepție și un scop concordante. Prin urmare, legea criticată nu încalcă principiul securității juridice”.
Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În plus, o măsură de reducere a pensiilor pentru limită de vârstă ale judecătorilor poate fi justificată de un obiectiv de interes general, precum imperativul eliminării unui deficit public excesiv.
Totodată, subliniază judecătorii CCR în motivare, autoritatea legiuitoare are dreptul de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat.
Dacă autoritatea legiuitoare a elaborat un sistem de pensii, bazat pe anumite condiţii de vârstă şi de cotizare, nu înseamnă că acesta nu ar mai putea fi niciodată schimbat. Într-o astfel de concepţie se poate ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a oricărui domeniu de activitate, ceea ce nu se poate admite.
Concluzionând, judecătorii CCR au stabilit că legea nu încalcă prevederile Constituției privind statul de drept, principiul securității juridice și al încrederii legitime, precum și la interzicerea discriminării, corelate cu principiul independenței justiției, în componenta sa instituțională.
„Avizarea nu poate fi evitată/ocolită”
Singura critică de neconstituționalitate ridicată de Instanța Supremă, admisă de CCR a fost cea privind lipsa avizului consultativ al CSM.
Judecătorii CCR consideră că Guvernul a încălcat Constituția, asumându-și răspunderea pe lege fără a a aștepta avizul CSM.
Guvernul, subliniază Curtea, avea obligația constituțională să parcurgă această etapă „în mod efectiv și în respectul loialității constituționale”.
„Avizarea, ca etapă în procesul de legiferare, nu poate fi evitată/ocolită ori convertită în alte modalități de consultare și se desfășoară în intervalele temporale stabilite de actele normative în vigoare, care nu pot fi comprimate sau ignorate de inițiatorul actului legislativ. Rezultă că lipsa avizului nu se analizează numai din perspectiva formal legalistă a solicitării acestuia, ci este necesar ca această solicitare să fie realizată în etapa procedurală stabilită de actele normative pentru formularea sa, asupra unei variante redacționale a proiectului de lege care corespunde etapei procedurale antereferite, precum și a respectării termenelor stabilite de lege pentru obținerea lor. Aceste aspecte reprezintă exigențe de ordin constituțional”, se arată în motivarea CCR.
Solicitarea avizului CSM a fost realizată în interiorul procedurii de consultare publică și a celei preliminare de consultare interinstituțională, au observat judecătorii CCR, subliniind că avizul CSM trebuia solicitat numai după finalizarea procedurii de avizare interministerială.
„Solicitarea de avizare adresată CSM la data de 22 august 2025 nu poate fi considerată ca fiind realizată în condiții de regularitate și legalitate, termenul de avizare neputând să curgă decât începând cu data de 28 august 2025, după ce s-a încheiat procedura consultării interministeriale, iar proiectul de lege a căpătat o formă consolidată. Guvernul, prin ministerul inițiator, sau CSM nu putea intra într-un astfel de dialog anterior momentului de referință, întrucât acest aspect ar fi echivalat cu posibilitatea preluării de către CSM a unor competențe care aparțin puterii executive în elaborarea proiectului de lege, cele două autorități putând intra în raporturi de drept constituțional numai după ce proiectul de lege a dobândit o consistență normativă atât formală, cât și substanțială prin asumarea variantei redacționale consolidate de către ministerul inițiator”, explică judecătorii CCR în motivare.
Raportat la aceste aspecte, Curtea a stabilit că solicitarea avizului CSM nu a fost realizată în condiții de legalitate, cererea înaintată de ministerul inițiator fiind prematură și, eventual, rezultatul unei erori de apreciere.
Raportat la termenul pe care Guvernul trebuia să îl aștepte pentru primirea avizului, CCR invocă Legea nr.305/2022 stabilește că Plenul CSM emite un aviz consultativ cu privire la proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești în termen de 30 de zile de la sesizare.
„Relativizarea acestui termen în raport cu una dintre situațiile în care CSM emite un aviz ar echivala cu relativizarea intervalului temporar antereferit în privința întregii activități desfășurate de CSM, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept bazat pe reguli, exigențe, principii și valori constituționale”, au conchis judecătorii Curții, în motivare.
Cum au votat judecătorii
Legea privind reforma pensiilor private a fost respinsă de cinci judecători, respectiv Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină. Primii patru au fost propuși de PSD în funcția de judecător, în timp ce Mihaela Ciochină a fost propusă de fostul președinte Klaus Iohannis.
Alți patru judecători – Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian – au făcut opinie separată, în sensul că nu au fost de acord ca legea să fie respinsă pentru că lipsea avizul CSM.
Citește și: Concediile medicale au scăzut cu aproape o treime față de anul trecut. Câți bani a economisit statul
