Chiar și cel mai devotat fan al lui Taylor Swift este pus la încercare zilele acestea. Lansarea noului ei album, The Life of a Showgirl, a scos la iveală nu doar o avalanșă de recenzii contradictorii, ci și un val de întrebări incomode despre felul în care funcționează industria pop și despre limitele idolatriei.
Între idol și produs comercial
Fanii se confruntă acum cu o realitate greu de ignorat: versiuni multiple și scumpe ale aceluiași album, merchandising la prețuri exorbitante și o campanie de promovare aproape militarizată. Până și cei mai înfocați „Swifties” încep să recunoască faptul că pasiunea lor a devenit, treptat, o afacere foarte profitabilă.
Mai problematic este faptul că, de data aceasta, albumul în sine nu pare să fi convins. The Life of a Showgirl a primit o notă modestă de 5,9 din 10 din partea Pitchfork, care a remarcat că „muzica ei nu a fost niciodată mai puțin captivantă”. The New Yorker observă că viața lui Swift, „extraordinară, dar limitată de bogăție și celebritate”, ar putea să-i fi restrâns gama emoțională.
„Este una dintre cele mai bune și, totodată, una dintre cele mai jenante lucrări ale sale”, scrie Business Insider. Billboard notează rețeta familiară: „piese pop cu structură clasică de strofă și refren, rar mai lungi de patru minute”.
O eroină obosită de propria celebritate
Printre piesele controversate se numără și melodia „CANCELLED!”, o satiră despre cât de dificil este să fii faimos. Pentru mulți ascultători, ironia a fost greu de digerat. În plus, relația publică cu jucătorul de fotbal Travis Kelce pare să bântuie întregul album, iar tentativa de a injecta sexualitate în versuri a fost primită cu un oftat colectiv — mai ales într-o epocă în care pop-ul senzual e dominat de figuri precum Sabrina Carpenter sau Charli XCX.
De la album la „film”: o lansare cât un brand
Lansarea a doua parte a proiectului, Taylor Swift: The Official Release Party of a Showgirl, a fost anunțată drept un film, dar realitatea e mai apropiată de un lung videoclip YouTube. Cu versuri proiectate peste imagini repetitive și momente din culisele videoclipului „The Fate of Ophelia”, produsul pare mai degrabă o extensie de marketing decât o creație artistică.
„O investiție leneșă de pe marele ecran”, a scris The Guardian. Filmul conține versiuni „curate” ale pieselor, pentru publicul tânăr – un gest care, deși strategic, accentuează senzația de produs steril, lipsit de risc.
Ophelia, Shakespeare și Swift – între inspirație și autoparodie
Primul single al lui Swift, „The Fate of Ophelia”, este la fel de mult amânat pe cât este difuzat în streaming. Iar Swift nu ajută deloc. Comentariul ei din film include și afirmația: „Îl iubesc pe Shakespeare!”
„O melodie inspirată de personajul clasic și tragic al lui Shakespeare din celebrul Hamlet”, cum a notat JoBlo, devine, în versiunea petrecută a lui Taylor, o poveste despre o femeie care avea nevoie, pur și simplu, de un bărbat: „M-ai scos din mormânt și mi-ai salvat inima.”
Pare genul de artistă care râde la urmă. Poate că, peste 425 de ani, opera lui Swift va fi cea care va răsuna de-a lungul secolelor, iar albumele ei vor îmbătrâni la fel de bine cum îl descrie chiar Swift pe Shakespeare acum: „Rezistă! De fapt, nu este supraevaluat!”
Fandomul între credință și luciditate
Taylor Swift rămâne o forță comercială fără egal. În săptămâna lansării, birourile din întreaga lume au fost decorate cu brățări cu talismane inspirate de ea, semn că fandom-ul continuă să fie o mișcare culturală, nu doar muzicală.
Totuși, ceva s-a schimbat. Pentru prima dată, Swifties sunt forțați să se uite critic la idolul lor. Pe internet, vocea scepticilor e mai puternică decât de obicei. „Au păcălit reporteri, au inventat conspirații, au avut crize publice pentru a o apăra”, recunoaște un fan, „dar acum e greu să negi evidența: nu totul mai strălucește”.
Fandom-ul lui Swift a fost mereu o combinație de vulnerabilitate, empatie și disciplină. În timp ce alte comunități de fani — Beyhive, Arianators sau Rihanna Navy — s-au fragmentat sau au intrat în letargie, Swifties au rămas uniți, deși nu întotdeauna liniștiți.
O lecție despre idolatrie și maturizare
Poate că momentul de cumpănă al lui Taylor Swift nu e un eșec, ci o formă de maturizare colectivă. Poate că fanii nu o iubesc mai puțin, ci doar mai lucid, potrivit CNN.
Într-o cultură care transformă fiecare emoție într-un produs, să spui că idolul tău nu e perfect e, paradoxal, cel mai sincer gest de devotament.
Citește și: Un atac armat șochează Albania. Judecător ucis în sala de judecată din Tirana
