Printr-o decizie adoptată ieri, judecătorii Curţii Constituţionale au decis că nu mai este nevoie de nouă milioane de votanţi prezenţi la urne şi că preşedintele poate fi demis cu majoritatea voturilor celor prezenţi la referendum.
Curtea Constituţională a României a decis ieri că preşedintele României poate fi demis la referendumul din 19 mai cu majoritatea voturilor valabile ale celor prezenţi la urne, ceea ce înseamnă că nu este obligatorie o anumită prezenţă pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Contestaţie respinsă
În şedinţa de ieri, Curtea Constituţională a luat în dezbatere sesizarea formulată de 50 de deputaţi PD cu privire la neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Legea menţionată a fost adoptată de parlament sub forma unui articol unic, care prevede: „Articolul 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins: «Art.10 – Prin derogare de la art. 5, alin. (2), demiterea preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum»“. „În urma deliberării, Curtea a constatat, cu majoritate de voturi, că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională“, se arată într-un comunicat al Curţii Constituţionale.
Decizie definitivă
PD solicitase Curţii Constituţionale să se pronunţe în cazul noii modificări din două considerente.
Primul este reducerea majorităţii în baza căreia este demis preşedintele. PD a arătat în sesizarea la CCR că prin modificarea făcută Legii referendumului s-ar putea ajunge la situaţii pe care le consideră „absurde“, în care, „dacă la referendum participă trei cetăţeni şi doi ar vota pentru demitere, preşedintele ar fi demis“.
Al doilea aspect pe care PD l-a supus judecăţii Curţii Constituţionale este retroactivitatea. Mai precis, textul adoptat de parlament este considerat de cei de la PD ca având caracter retroactiv, fiind contrar Constituţiei, care stabileşte că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. Democraţii considerau că textul adoptat de parlament stabileşte altă modalitate de demitere a preşedintelui ţării decât cea prevăzută de lege la data alegerii sale în funcţie. De asemenea, s-a mai invocat faptul că, la momentul modificării Constituţiei în 2003, prin prelungirea cu un an a mandatului prezidenţial, s-a stipulat faptul că prelungirea mandatului nu acţionează retroactiv.
Respingând contestaţia PD, Curtea Constituţională a considerat conforme cu Legea fundamentală toate aspectele contestate. Decizia este definitivă şi general obligatorie, urmând să fie comunicată preşedintelui României şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Alt fel de referendum
Iniţial, în luna februarie, la propunerea PSD, parlamentul decisese că preşedintele României ales în al doilea tur de scrutin poate fi demis la referendum dacă vin la vot tot atâtea persoane câte l-au ales. Curtea Constituţională a respins atunci modificarea şi a sugerat parlamentului că, dacă doreşte să înlesnească demiterea şefului statului, trebuie să găsească o procedură care să le fie aplicată tuturor categoriilor de preşedinţi – şi cei aleşi din primul tur, şi cei aleşi în al doilea tur de scrutin, ca şi cei interimari. Prin urmare, în momentul în care s-a discutat – la 21 martie – modul de armonizare a Legii referendumului cu solicitările Curţii Constituţionale, PSD a propus din nou, iar toate partidele au acceptat – cu excepţia PD şi PLD – înlesnirea demiterii preşedintelui.
În România există trei tipuri de referendum naţional – pentru modificarea Constituţiei, pentru demiterea preşedintelui şi cel pe care îl propune şeful ales al statului (cum ar fi fost cel pentru votul uninominal). Prin acceptarea modificării Legii referendumului, Curtea Constituţională a stabilit că referendumurile pentru Constituţie şi cel propus de şeful statului sunt validate numai dacă se prezintă la urne mai mult de jumătate din totalul electoratului, în timp ce pentru demiterea preşedintelui nu mai există aceeaşi condiţie.
Băsescu: „Nu comentez“
Traian Băsescu n-a dorit să comenteze decizia Curţii Constituţionale: „Decizia Curţii Constituţionale nu se comentează. Nu am ce să fac, o iau ca atare“. Băsescu s-a arătat încrezător în victoria sa la referendum: „Că eu câştig referendumul e cert. Sunt convins că îl voi câştiga. Că se schimbă legile în timpul procesului, asta este altă problemă“.
