Instanţele au dispus începerea judecării a șapte persoane care ar fi responsabile pentru devalizarea producătorului de vagoane Romvag Caracal. Este vorba de șase cetățeni români și unul german. Aceştia sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, gestiune frauduloasă, evaziune fiscală, delapidare și spălarea banilor. Prejudiciul este estimat de anchetatori la aproximativ 32,7 milioane de euro.
În aprilie 2022, DIICOT a anunțat trimiterea în judecată a șapte persoane în acest dosar. Anchetatorii susțin că infracțiunile au fost comise începând cu anul 2006.
”Începând cu anul 2006, prin intermediul societății comerciale de tip holding cu sediul în Luxemburg, a fost derulată o activitate infracțională cu scopul de a decapitaliza societatea comercială din municipiul Caracal și de a o lipsi de lichiditățile necesare desfășurării activităților curente. Această modalitate de a acționa a reprezentat o ”politică de management” la nivelul societății de tip holding ce a exercitat controlul asupra deciziei consiliului de administrație/conducerii executive a societății intra-grup din municipiul Caracal, politică ce a fost aplicată și în ceea ce privește alte două societăți comerciale cu sediul în România cu tradiție în producția de material rulant (fabricarea de vagoane de cale ferată)”, au explicat anchetatorii.
Patrimoniul uzinei, redus drastic în 6 ani
Procurorii spun că Romvag Caracal a fost devalorizată în şase ani. Şi asta prin intermediul consiliului de administrație, a cărui decizie era controlată de către unul dintre inculpați. În cei şase ani ar fi fost efectuate operațiuni ce au redus drastic patrimoniul societății.
”Operațiuni financiare ce au vizat transferul/nerecuperarea unor importante sume de bani reprezentând capitalul de lucru al societății. Acordarea și plata de împrumuturi/consultanță cu caracter fraudulos fie către firme intra-grup, fie către alte firme pe care unul dintre inculpați le controla în fapt.
Încheierea și derularea unui contract de fabricație cu o firmă intra-grup, prin care producția societății din Caracal, deși în fapt era livrată beneficiarilor din Europa, era facturată scriptic către societatea din cadrul holdingului, fiind achitată doar parțial producătorului contravaloarea mărfurilor livrate.
Angajarea împreună cu ceilalți doi producători de vagoane intra-grup în contractarea, în condiții defavorabile, a unui credit bancar sindicalizat în valoare totală de 100.000.000 euro cu garantarea reciprocă a universalității bunurilor deținute, societatea din Caracal garantând cu întreg patrimoniul atât propriul credit cât și creditele celorlalți doi producători”, susțin anchetatorii.
Activele Romvag, subevaluate
Procurorii DIICOT mai spun că o altă operațiune păguboasă pentru Romvag a fost transferul subevaluat al activelor societății către o societate comercială terță. Transferul ar fi fost realizat prin ”declanșarea și determinarea derulării procedurii de insovență a societății comerciale din Caracal fără luarea în considerare a recuperării creanțelor pe care societatea din Caracal le avea de încasat de la firmele din holdingul cu sediul în Luxemburg, fapt ce a condus la vânzarea subevaluată a activelor către o terță societate. În această modalitate societatea comercială din Caracal a fost prejudiciată cu suma totală de 161.624.951 lei”, mai susțin anchetatorii.
În urma anchetei s-a mai constatat că bugetul de stat a fost prejudiciat cu peste 8,5 milioane de lei. Asta prin neplata impozitului pe profit pentru anul 2021.
Şase români și un german, judecaţi pentru devalizarea uzinei
Potrivit procurorilor DIICOT, în dosar s-au constituit părți civile Ministerul Finanțelor Publice – Agenția Națională de Administrare Fiscală, Societatea de Investiții Financiare Oltenia S.A., Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului și alte trei societăți comerciale cu suma totală de 20.624.346 lei. Au fost instituite măsuri asiguratorii asupra a 24 de imobile, conturilor bancare și asupra acțiunilor deținute la diferite societăți.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel București şi a intrat în procedură de cameră preliminară. În ianuarie, anul acesta, instanţa a respins cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi şi a dispus începerea judecăţii.
Hotărârea instanţei a fost contestată de inculpaţi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În aprilie, instanţa a respins contestaţiile inculpaţilor ca nefondate. În urma hotărârii Înaltei Curţi, care este definitivă, Curtea de Apel Bucureşti poate fixa primul termen de judecată în acest dosar.
