Evenimentele din ultimele doua luni din Partidul Social Democrat ocupa prima pagina a ziarelor si buletinele de stiri ale televiziunilor „zi de zi, ceas de ceas si in proportie de masa“, ca sa invoc un citat pe care cei tineri cu certitudine nu au de unde sa si-l aduca aminte. Moare o matusa care lasa o mostenire de un milion de euro, Adrian Nastase se suspenda din functiile de partid, apare o cerere de perchezitie a caselor sale, se respinge cererea in Camera Deputatilor, dar numai dupa cinci zile Adrian Nastase se supara pe toata lumea, cere un vot de incredere in adunarea presedintilor de organizatii de partid care i-l refuza.
Ca urmare, Adrian Nastase isi da demisia din functia de presedinte al Camerei Deputatilor, se numeste un alt presedinte, un tânar politician de nici 35 de ani, iar Partidul Social Democrat pierde functia de presedinte al Camerei, pentru care se batuse mai bine de un an, dar câstiga un post suplimentar de vicepresedinte. La urma urmei, nici nu au iesit atât de rau.
Lucrurile nu se opresc aici. Fara explicatii, Adrian Nastase isi aduna fidelii si negociaza cu fostul sau aliat din cursa electorala, Partidul Conservator. Ce negociaza numai ei stiu, dar se lasa sa se scurga catre presa informatia ca vreo 20 – 30 de deputati se vor muta o data cu el la acest partid de buzunar, intrat de doua ori in parlament datorita aliantelor cu social-democratii.
Si cascada de vorbe se porneste iar. Ca acum multi inteleg de ce Adrian Nastase a negociat singur alianta cu PUR in 2004 si mai ales de ce le-a dat 30 de locuri in Camera si in Senat, cât conservatorii sa-si faca grupuri parlamentare. E drept ca nimeni nu a spus nimic atunci, ce, parca putea cineva sa ridice glasul in sistemul din vremea aceea foarte indepartata? Prin acest transfer, Adrian Nastase ajunge din nou in coalitia aflata la guvernare si cum George Copos, zis Loterie, este deja suspendat din functiile de partid, s-ar putea sa i se retraga sprijinul, iar Calin Popescu Tariceanu sa-l propuna pe Adrian Nastase vicepremier in locul lui George Copos, trimis sa se ocupe de meciul cu Steaua, la fotbal pricepându-se oricum mai mult decât la politica. Si uite asa s-ar putea ca Traian Basescu sa-l confirme pe fostul sau adversar din cursa prezidentiala drept vicepremier.
Ati ametit?
Vi se pare o aberatie?
Nu ati mai auzit asa ceva?
Dar de Vuk Drascovici ati auzit? Candidat anticomunist si anti-Milosevici in 1993, când toata Europa s-a mobilizat sa-l sprijine, a devenit vicepremier in guvernul Milosevici in 2001, definindu-se ca un campion al luptei impotriva Occidentului care vrea sa smulga mamei Serbia maretia istorica. S-au mai vazut cazuri.
Un ocean de vorbe, pornind din izvorul greselilor politice si din robinetul dosarelor care domina politica româneasca.
In acest timp, Ion Iliescu revine in Partidul Social Democrat ca sa conduca un Consiliu de onoare. Tot ce a spus in timp Ion Iliescu despre PSD poate fi acum aplicat practic. Vorba aceea: social-democratia inseamna consiliul de onoare plus lupta impotriva saraciei, pentru a parafraza un alt citat celebru pe care multi cititori tineri nu au de unde sa-l stie.
Si sa te mai miri ca europenii considera România o tara stranie, locul de bastina al contelui Dracula….
S-ar putea insa ca Basescu sa se trezeasca din visurile de lider regional si sa-si dea seama ca nu poate sa-l numeasca pe Adrian Nastase in asa o functie. Atunci scoate Partidul Conservator de la guvernare (de parca ar fi fost vreodata pe acolo!) si provoaca discutii cu Mircea Geoana, celalalt adversar al sau din cursa pentru Primaria Bucuresti. Ar dori sprijinul lui Mircea Geoana pentru un guvern minoritar. Social-democratii se aduna in lungi conclavuri si decid: va dam sprijinul, dar rugati DNA sa mai deschida vreo doua anchete. Uite lista aici…
Nu cred ca este intâmplator ca Urmuz, Eugen Ionescu si Caragiale au creat in limba româna. Ei sunt intraductibili.
