Marian Jean Marinescu, Adina Vălean şi Renate Weber sunt cei mai influenţi eurodeputaţi români
Potrivit studiului anual „Europarlamentarii la Raport: Cum ne reprezintă în Europa?“, publicat ieri de Institutul European pentru Democraţie Participativă – Qvorum, cei mai influenţi europarlamentari români s-au dovedit a fi Marian Jean Marinescu (PDL/PPE), Adina Vălean (PNL/ALDE), Renate Weber (PNL/ALDE), Rovana Plumb (PSD/S&D), Adriana Ţicău (PSD/S&D), Monica Macovei (PDL/PPE).
„La polul opus, europarlamentari care practic nu exercită nici un fel de influenţă sunt Corneliu Vadim Tudor şi George Becali. Un grad de influenţă redus poate fi sesizat la europarlamentari precum Claudiu Tănăsescu, Traian Ungureanu sau Viorica Dăncilă“, se mai arată în analiza Qvorum.
Potrivit studiului, s-a urmărit realizarea unui punctaj şi în ceea ce priveşte gradul de influenţă exercitat de fiecare europarlamentar român în legislativul european. În acordarea calificativelor s-au avut în vedere criterii obiective precum funcţiile deţinute, obţinerea de rapoarte, avize (şi gradul de impact al acestora), precum şi prezidarea, organizarea sau participarea la reuniuni internaţionale la nivel înalt.
„Cum se înţeleg eurodeputaţii români între ei?“
„Poziţionarea politică a PNL în Parlamentul European este la mijloc, între PSD, aflat la stânga pe eşichierul politic, şi PDL, aflat la dreapta sa. Constatarea se bazează pe analiza comportamentului la vot al vicepreşedinţilor grupurilor politice europene din partea celor trei partide româneşti. Astfel, Adina Vălean (PNL) a votat aproape în aceeaşi măsură alături de Rovana Plumb (PSD) – 76,19% – şi de Marian Jean Marinescu (PDL) – 78,74%. În contrast, între Rovana Plumb şi Marian Jean Marinescu gradul de acord la vot este semnificativ mai scăzut – doar 69,02%“, se arată în analiză, la capitolul „Cum se înţeleg eurodeputaţii români între ei?“.
Potrivit studiului, în interiorul delegaţiei PDL, gradul cel mai mare de dezacord raportat la poziţiile politice ale şefului delegaţiei, Theodor Stolojan, îl înregistrează Monica Macovei (5,75%), în timp ce Iosif Matula deviază cel mai puţin de la linia lui Stolojan (2,28% din voturi).
Claudiu Tănăsescu, migrat de la PRM la PSD la începutul acestui an, are cel mai mare grad de dezacord faţă de liderul delegaţiei PSD, Cătălin Ivan, votând altfel decât acesta la 12,52% din voturi. Un grad relativ ridicat de dezacord faţă de poziţiile lui Cătălin Ivan se regăseşte şi la Ioan Mircea Paşcu (4,24%). Pe de altă parte, între Cătălin Ivan şi Rovana Plumb există cea mai mică diferenţă de opinii politice, doar 2,65%.
În interiorul delegaţiei liberale se înregistrează un grad mai ridicat de individualism. Astfel, Cristian Buşoi s-a îndepărtat cel mai mult de la linia şefei delegaţiei, Norica Nicolai, votând diferit decât aceasta la 8,10% din voturi. Poziţia cea mai apropiată de Norica Nicolai este a Adinei Vălean, dar chiar şi aici se înregistrează un grad de dezacord relativ mare (comparat cu situaţiile din PSD şi PDL), respectiv de 5,31%.
Potrivit aceleiaşi surse, pe parcursul celor doi ani scurşi din actuala legislatură, se constată o tendinţă crescătoare a prezenţei eurodeputaţilor români. Dacă în primele 6 luni ale mandatului (iulie – decembrie 2009), România s-a aflat pe ultima poziţie la acest capitol (locul 27 din 27 de state membre), în clasamentul întocmit doar pentru anul 2011 România a urcat până pe poziţia a 16-a. Cu toate acestea, per ansamblul celor doi ani, delegaţia ţării noastre se află încă la coada clasamentului, ocupând locul 25.
„Europarlamentarii români nu par a avea deloc trac în a lua cuvântul în Parlamentul European. Ca delegaţie naţională ne aflăm pe locul 5 din 27 de state membre la acest capitol. Analiza pe partide naţionale ne arată un lucru foarte interesant, anume că eurodeputaţii PSD+PC şi cei ai PDL sunt aproape la fel de vorbăreţi, şi mult mai vorbăreţi decât cei ai PNL. Totodată, membrii PDL agreează mult mai mult decât colegii lor de la PSD+PC şi PNL ideea semnării moţiunilor pentru rezoluţii ale PE (iniţiate de alţi deputaţi). (…) Fără îndoială, un punct sensibil pentru eurodeputaţii români în PE îl reprezintă domeniul Agricultură şi dezvoltare rurală. Explicaţia rezidă în mod evident în faptul că pentru România acest domeniu este unul de interes major, iar după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona Parlamentul European are puteri sporite în a decide legislaţia aplicabilă în acest sector. Un al doilea domeniu care pare a suscita poziţii politice distincte ale eurodeputaţilor români este Industrie, cercetare şi energie“, se mai arată în studiul Qvorum.
