Ritmul în care se scurge viaţa modernă se măsoară în viteza cu care circulă cuvintele. Mai precis, oamenii de ştiinţă au calculat că viteza medie este de 2,3 cuvinte pe secundă, adică 100.000 de termeni pe zi. Aceasta este cantitatea de cuvinte care „bombardează“ în medie fiecare persoană, în perioada de 12 ore când este trează şi consumă informaţii.
Prin intermediul e-mail-urilor, mesajelor scrise, navigării pe internet, cititului şi altor metode de informare, creierul omului modern este invadat de cantităţi de informaţii care cresc progresiv. Deşi nu citim în mod activ 100.000 de cuvinte pe zi, aceasta este cifra medie de termeni care ne ajung în faţa ochilor şi ne trec pe la ureche. La aceasta se adaugă imaginile acumulate din videoclipuri sau jocuri pe calculator, ceea ce înseamnă că în fiecare zi acumulăm echivalentul a 34 gigabytes de informaţii – o cantitate suficientă pentru a supraîncărca un computer obişnuit în decurs de o săptămână.
Un studiu intitulat „Cât de multă informaţie procesăm?“, realizat de oameni de ştiinţă din cadrul Universităţii California, din San Diego, estimează că, din 1980 până în 2008, numărul total de cuvinte „consumate“ în Statele Unite s-a dublat, ajungând de la 4.500 de trilioane la 10.485 de trilioane. Cercetătorii au precizat că aceste estimări nu au avut în vedere numai schimbul de cuvinte realizat prin comunicarea verbală de zi cu zi. Potrivit studiului, cantitatea totală de informaţii având ca sursă televiziunea, computerul şi alte mijloace mass-media ajungea, în 2008, la 3,6 zeta-bytes (un zeta-byte conţine 1000 la puterea 3 gigabytes) – o valoare enormă.
Gândirea şi simţirea, sacrificate
Cantitatea de date şi explozia de surse modifică semnificativ felul în care ne comportăm şi gândim, spun experţii, care susţin că este posibil ca aceşti doi factori să genereze schimbări şi în structura creierului uman. Roger Bohn, unul dintre autorii studiului menţionat, a avertizat că această cantitate uriaşă de informaţii pe care o acumulăm face ca atenţia noastră să fie divizată în intervale mai scurte, fapt ce afectează negativ gândirea profundă.
„Niciodată până acum creierul uman nu a fost nevoit să proceseze atât de multe informaţii ca în prezent. Există o generaţie de persoane pe care noi, oamenii de ştiinţă, le numim «bureţi de computer» pentru că petrec foarte mult timp în faţa ecranului computerului sau al telefonului mobil. Aceştia sunt atât de preocupaţi de procesarea informaţiilor care le vin din toate direcţiile încât îşi pierd oarecum exerciţiul sau voinţa de a gândi şi simţi. Cel mai grav este că o mare parte a datelor la care ei sunt expuşi sunt superficiale. Oamenii sacrifică profunzimea gândirii şi simţurile şi se deconectează de bună voie de la contactul cu cei din jur“, a explicat psihiatrul Edward Hallowell.
Teama de supraîncărcare
Unii oameni de ştiinţă sunt de părere că, dacă încărcătura de informaţii va continua să crească în acest ritm, ar putea stopa evoluţia creierului uman. Alţii însă cred că nu există motiv de îngrijorare, întrucât memoria oamenilor are resurse nelimitate. „În Evul Mediu existau temeri asemănătoare, izvorâte din ideea că dezvoltarea tiparului ar putea afecta capacitatea oamenilor de a gândi, însă, după cum vedeţi, această frică a fost neîntemeiată“, a explicat John Stein, un specialist în neurologie şi fiziologie de la Universitatea Oxford. Colin Blakemore, coleg de breaslă al lui Stein, susţine punctul acestuia de vedere: „Unul dintre lucrurile pe care le-am învăţat în ultimii 20 de ani este faptul că, în funcţie de felul în care este folosit, creierul are capacitatea de a se dezvolta şi de a creşte. Este posibil ca experienţa personală de a jongla cu o cantitate atât de mare de informaţii să genereze naşterea de noi celule nervoase şi să creeze noi conexiuni nervoase în interiorul creierului“.
Creierul, mai capabil decât ne imaginăm
Chiar şi în aceste condiţii, potopul de date şi informaţii pare să fie copleşitor. Din ce în ce mai mulţi oameni s-au obişnuit să scrie e-mail-uri, să trimită SMS-uri şi să vorbească simultan. Acesta nu este deloc plăcut din punct de vedere al relaţiilor sociale, căci ştim cu toţii cât este de enervant să întrerupem o convorbire faţă în faţă pentru a vorbi la telefon sau pentru a răspunde unui SMS primit. Experţii susţin însă că, oricât de neplăcut ar fi un astfel de comportament, el nu prezintă nici un pericol pentru creier. Oamenii de ştiinţă susţin că este destul de dificil să ne supraîncărcăm creierul, pentru că acesta poate acumula şi înmagazina o cantitate cu mult mai mare de informaţii decât ne putem imagina. Nu există un centru unic al memoriei, ci informaţiile de natură video sunt înmagazinate într-o zonă a creierului, iar informaţiile audio ajung în altă zonă. Mai mult decât atât, creierul este dotat cu un „filtru“ extrem de precis şi eficient.
Roger Bohn este de aceeaşi părere. El spune că studiul realizat de echipa sa nu şi-a propus să afle cât de multă informaţie putem „absorbi“ cu adevărat din cei 34 de gigabytes de zi cu zi. Bohn susţine că, potrivit datelor sale, radical s-a schimbat natura informaţiilor, nu cantitatea acestora. Pentru exemplificare, el spune că, în prezent, oamenii privesc aproape fără întrerupere ecranul unui computer, în timp ce în trecut obişnuiau să studieze cu atenţie chipurile celor din jur – două acţiuni diferite prin natura lor, dar care presupun absorbirea unei cantităţi asemănătoare de date. „Care ar fi echivalentul în bytes al unei discuţii faţă în faţă? În timpul unei astfel de conversaţii, privim expresia feţei interlocutorului, auzim nuanţele din voce, suntem atenţi la detalii. Dacă ar fi să măsurăm toate acestea la o viteză de 100 megabiţi pe secundă, o viteză rezonabilă, atunci putem spune că două-trei ore de conversaţie faţă în faţă este echivalentul «dozei zilnice» de informaţii luate din mediul electronic“, a concluzionat Roger Bohn.
„Niciodată până acum creierul uman nu a fost nevoit să proceseze atât de multe informaţii ca în prezent. Există o generaţie de persoane pe care noi, oamenii de ştiinţă, le numim «bureţi de computer» pentru că petrec foarte mult timp în faţa ecranului computerului sau al telefonului mobil“.
