Proiectul Codului Educaţiei a intrat vineri în dezbatere publică, pe site-ul ministerului de resort, propunerile şi sugestiile fiind aşteptate, timp de 30 de zile, la adresa [email protected], a anunţat Ministerul Educaţiei.
Pachetul a fost conceput, definitivat şi asumat sub coordonarea ministrului educaţiei, Ecaterina Andronescu, de către reprezentanţii ministerului, ai federaţiilor sindicale din învăţământ, ai federaţiilor studenţeşti şi de părinţi, precum şi de reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor şi ai comunităţii academice.
Modificarea sistemului de admitere la liceu, micşorarea numărului de probe la bacalaureat şi înfiinţarea unui Colegiu al Profesorilor, după modelul Colegiului Medicilor, sunt principalele noutăţi pentru învăţământul preuniversitar, propuse de Ministerul Educaţiei după discuţiile cu sindicatele.
Potrivit propunerilor incluse în aşa-numitul Cod al Educaţiei, schimbările la preuniversitar ţin, în principal, de testările de la finalul ciclurilor de studii. Trecerea de la gimnaziu la liceu se va face tot pe baza repartizării computerizate şi a programelor de consiliere profesională organizate de şcoli. La admiterea în liceu, se va ţine cont de media generală obţinută pe parcursul claselor V-VIII, care va avea o pondere de 50% din media finală, şi de nota la un test structurat după model european, care va deţine tot o pondere de 50% şi care reprezintă, de fapt, noutatea adusă în locul tezelor unice. La acest test, care va fi susţinut, în scris, în semestrul al doilea din clasa a VIII-a, vor fi verificate competenţele-cheie obţinute de elev, prin întrebări din mai multe domenii. Testul va fi dat şi la finalizarea ciclului primar, ca verificare înainte de gimnaziu, însă nota astfel obţinută nu va conta ulterior la admitere.
Bacalaureatul va avea două etape
În ceea ce priveşte bacalaureatul, acesta va avea două etape. Pe parcursul clasei a XII-a vor fi evaluate, prin verificări orale, competenţele de comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă. Tot în timpul ultimului an de liceu vor fi susţinute două examene de verificare a cunoştinţelor de folosire a computerului şi de limbi moderne. Toate aceste evaluări din timpul anului şcolar sunt eliminatorii.
La finalul clasei a XII-a, în cadrul bacalaureatului se vor susţine trei, respectiv patru probe scrise, în cazul elevilor care au studiat în limba maternă. Disciplinele de examen vor fi limba română, o probă obligatorie corespunzătoare profilului, matematică sau istorie, şi una la alegere, în funcţie de profil. La această ultimă probă, elevii care au absolvit un profil real vor putea alege între chimie, fizică, biologie şi informatică, iar cei de la profil uman, între economie, geografie, logică, psihologie şi filosofie.
Practic, probele orale de la bacalaureatul de până acum au fost înlocuite cu evaluările din timpul anului şcolar şi, în plus, a fost eliminată ultima probă de bacalaureat, cea la discipline din altă arie curriculară decât cea absolvită, unde mai mult de jumătate dintre candidaţi alegeau proba la educaţie fizică.
Alte modificări prevăd ca învăţământul obligatoriu să aibă 11 clase, incluzând grupa pregătitoare pentru şcoală, ministerul angajându-se să generalizeze învăţământul de 13 clase. Elevii vor fi înscrişi în clasa I dacă împlinesc şase ani în anul în care încep şcoala.
Ministerul vrea să înfiinţeze un Colegiu al Profesorilor
În ceea ce priveşte disciplina în şcoli, ministerul vrea să înfiinţeze un Colegiu al Profesorilor şi o Cartă a autonomiei şcolare. Potrivit participanţilor la discuţiile despre noua lege a învăţământului, Colegiul Profesorilor va fi responsabil de analizarea şi sancţionarea cazurilor de indisciplină şi imoralitate printre cadrele didactice, similar Colegiului Medicilor în domeniul sanitar, iar Carta autonomiei ar urma să stabilească limitele în care s-ar propaga puterea instituţiilor de învăţământ, mai exact, regulamentele de ordine interioară, statutul elevului şi metodologiile după care elevii şi părinţii vor fi implicaţi în luarea deciziilor care privesc şcoala.
Ministrul Ecaterina Andronescu şi-a manifestat dorinţa ca toate aceste modificări să se aplice încă din anul şcolar 2009-2010, însă a precizat că acest lucru depinde de cum va proceda parlamentul pentru adoptarea Codului Educaţiei. În acest moment, executivul nu a decis dacă acest Cod al Educaţiei va fi asumat de guvern sau va fi supus spre aprobare în parlament.
Premierul analizează cele două propuneri de reformă în educaţie
PD-L susţine că varianta propusă de ministrul Andronescu este în afara programului de guvernare şi nu ţine cont de prevederile Pactului pentru Educaţie, democrat-liberalii optând pentru pachetul Comisiei prezidenţiale.
Premierul Emil Boc a declarat vineri că analizează „extrem de riguros“ cele două propuneri de reformă în educaţie, Codul elaborat de ministrul Andronescu şi pachetul Comisiei prezidenţiale conduse de Mircea Miclea, şi că soluţiile cele mai importante vor fi promovate prin asumarea răspunderii.
„Voi face o analiză extrem de riguroasă a celor două modele şi, după ce voi avea această analiză într-un termen foarte scurt, vom lua deciziile de a promova, prin mecanismul asumării răspunderii, cele mai importante soluţii şi cele mai bune argumente pentru modernizarea educaţiei româneşti, astfel încât ea să devină eficientă şi să dea un element de stabilitate şi de siguranţă pentru fiecare părinte şi fiecare student din România“, a declarat premierul Boc, la Cluj.
