România a fost criticată încă o dată de Comisia Europeană pentru „regrese“ în ceea ce priveşte reforma în justiţie şi lupta anticorupţie.
În Raportul prezentat ieri, CE menţionează că parlamentul a blocat investigaţiile la nivel înalt, a încercat să destabilizeze Departamentul Naţional Anticorupţie şi a introdus amendamente care ar fi restricţionat prerogativele procurorilor. „Ritmul progreselor constatat în raportul CE din iulie 2008 nu a fost menţinut“, se arată în raport. Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să accelereze ritmul reformei judiciare şi al luptei anticorupţie „pentru a redresa unele regrese înregistrate în ultimele luni“.
Bulgaria a făcut eforturi mai mari decât România
Îngrijorarea Comisiei cu privire la regresele României a fost, de altfel, exprimată şi de preşedintele executivului european, Jose Manuel Barroso, în luna ianuarie, când i-a primit în vizită pe preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc, potrivit NewsIn. Aşa cum a subliniat Barroso atunci, CE nu consideră că există un termen-limită pentru mecanismul de cooperare şi verificare. Băsescu a recunoscut la acea întâlnire că obiectivul asumat de România pentru ieşirea de sub mecanism în vara acestui an este menit să mobilizeze eforturile în ţară, dar nu obligă cu nimic Comisia.
De altfel, statele membre, mai ales Germania, care este cel mai mare contributor la bugetul UE, se aşteaptă ca monitorizarea să continue până când autorităţile române şi bulgare vor demonstra că pot ţine sub control corupţia şi crima organizată. Noi suspendări de fonduri UE nu sunt excluse, de data aceasta pentru ambele ţări, spun surse europene. Spre deosebire de România, Bulgaria a depus eforturi mult mai mari după ce la ultimul raport, din vara anului trecut, Comisia a decis să suspende plata fondurilor de preaderare destinate Sofiei.
Cu toate că şi României i-au fost îngheţate plăţile SAPARD, Comisia n-a făcut legătura politică între lupta anticorupţie şi fonduri decât în cazul Bulgariei.
Rapoartele de ieri dau impresia că sunt menite să fie o ultimă încurajare blândă înainte de evaluarea crucială din vară, care riscă să fie mai puţin diplomatică şi să ducă spre o nouă fază a acestui tip de „monitorizare postaderare“. Rapoartele finale sunt aşteptate în iulie.
Riscul anulării fondurilor europene – pârghia ce pare să fie preferată acum de CE în locul ameninţării cu clauza de salvgardare – este menţionat, de altfel, şi de agenţia de rating Standard&Poor’s într-un raport de evaluare a României, publicat miercuri.
„E foarte important să se înregistreze progrese până la vară“
Comisia Europeană a publicat ieri raportul interimar privind stadiul reformei din justiţie şi al luptei anticorupţie din România, fiind cea de-a patra evaluare pe care executivul de la Bruxelles o face acestor domenii supuse mecanismului special de monitorizare instituit după aderarea ţării la UE. „Este foarte important ca până la următorul raport din vară să se realizeze progrese“, a spus, într-o conferinţă de presă, Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al Comisiei, făcând referire la adoptarea codurilor de procedură, intensificarea luptei anticorupţie şi implementarea eficientă a legilor.
„Raportul nu oferă o imagine finală la acest moment şi nu atrage după sine nici o sancţiune“, a mai spus purtătorul de cuvânt, subliniind că este vorba despre un raport de etapă, cel final fiind aşteptat în vară.
În aceste condiţii, CE recomandă României să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil, care să funcţioneze autonom, capabil să încerce să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept.
Reacţii
Raportul CE a fost apreciat în mod diferit de reprezentanţii unor importante instituţii din România. În timp ce preşedintele CSM, Virgil Andreieş, consideră raportul Comisiei ca fiind „tehnic, obiectiv şi realist“, directorul executiv al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), Georgiana Iorgulescu, spune că rapoartele CE par „subţiri“ şi „nefundamentate“. La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a spus ieri că speră ca pe viitor parlamentul să nu mai blocheze anchetele procurorilor şi şi-a exprimat speranţa că în cazul Năstase votul parlamentarilor va fi favorabil începerii urmăririi penale.
În schimb, ministrul delegat pentru relaţia cu parlamentul, Victor Ponta, a comentat că rapoartele Comisiei Europene denotă o foarte mare lipsă de conectare la realitatea justiţiei româneşti şi a susţinut că nu ştie de dosare blocate la parlament.
Ramona LEŞEANU
