Aleşii cu notorietate, lideri de partid, sunt cei mai puturoşi parlamentari din legislativul României. Aceştia se plasează în topul celor care votează cel mai puţin sau depun cel mai rar iniţiative legislative. La polul opus, parlamentarii necunoscuţi sunt cei mai harnici, potrivit unui raport IPP, publicat ieri.
Datele prezentate de Institutul de Politici Publice aduc ipoteze interesante despre parlamentarismul românesc, aflat pe punctul de a se transforma radical prin modificarea sistemului de vot. Fără a o nominaliza direct, studiul IPP sugerează existenţa unei inechităţi, anume că aleşii care „trudesc“ efectiv în parlament sunt politicieni necunoscuţi, iar iniţiativele lor sunt neexploatate de partide şi nepromovate mediatic. În contrapondere, parlamentarii cu cele mai puţine merite în activitatea birocratică sunt aceiaşi care culeg laurii popularităţii. Beneficiind de prezenţă în presă, spre deosebire de colegii lor mai muncitori, ei vor fi avantajaţii viitorului sistem de vot uninominal, unde imaginea este cea care aduce voturi.
Şefii de partid chiulesc şi fug la televizor
La Senat, unde activează preşedinţii a trei partide, PSD, UDMR şi PRM, topul celor care absentează la şedinţele de vot este dominat de această categorie, susţine raportul „Activitatea parlamentarilor în sesiunea februarie-iunie 2008“, prezentat ieri. Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, este cap de listă al absenţilor de la vot, cu un grad de prezenţă de 1 la sută. Acesta este urmat de secretarul general al PD-L, Vasile Blaga (2% prezenţă la vot), precum şi de liderii PSD şi UDMR, Mircea Geoană (4%) şi respectiv Marko Bela, tot cu patru procente. La Camera Deputaţilor, lucrurile se nuanţează puţin, „chiulangiii“ nefiind şefii de partid sau liderii de primă mână. Daniela Buruiană înregistrează o contraperformanţă, susţin cei de la IPP, întrucât nu a votat niciodată în ultima sesiune, ultimul său vot fiind înregistrat în sistemul electronic al Camerei în noiembrie 2006. Alţi deputaţi care au absentat masiv de la şedinţele de vot sunt Ioan Turc (PNL, cu 2% prezenţă la vot), Miron Mitrea (PSD, cu 4% prezenţă la vot), Bogdan Pascu (PC, 6% prezenţă la vot), Florina Jipa (PRM, 13% prezenţă la vot), Tamas Sandor (UDMR, 17%), Dan Ioan Popescu (PC, 16% prezenţă la vot) şi Lavinia Şandru (PIN, 22%). Prezenţe scăzute la şedinţele de plen şi la cele ale Birourilor Permanente înregistrează şi lideri ai partidelor cu vizibilitate mediatică: Ion Iliescu, Cristian Diaconescu, Viorel Hrebenciuc, Crin Antonescu (care domina clasamentul absenteiştilor în toate monitorizările), Daniela Popa şi Gheorghe Flutur. Viorel Hrebenciuc, potrivit studiului IPP, nu a participat niciodată la şedinţa conducerii Camerei. O situaţie identică se observă şi la Senat, în ceea ce-i priveşte pe Ion Iliescu, liderul grupului PSD de la Senat
Furnicuţele necunoscute
Cei care vin la plen şi votează disciplinat sunt necunoscuţi opiniei publice. La Cameră, liberalul Andrian-Sirojea Mihei înregistrează performanţa de a fi fost prezent şi de a fi votat la 98% dintre şedinţe. Cu acelaşi procent se poate lăuda şi peremistul Iuliu Furo, acesta fiind urmat în clasament de democrat-liberalul Corneliu Momanu (97% prezenţă la vot). Alţi deputaţi conştiincioşi sunt Gheorghe Gabor (PNL), Dragoş Dumitriu (PC). De asemenea, printre „anonimii“ care nu ratează şedinţele de plen se mai numără Mate Andras Levente (UDMR), Dumitru Bentu (PSD) şi Cristian Stănescu (PRM).
La Senat, cel care a votat de cele mai multe ori este liberalul Ioan Corodan (PNL, 92% prezenţă de vot). Pedelistul Gheorghe David, cu cele 91 de procente ocupă locul secund, iar pe podium mai urcă şi Nemeth Csaba (UDMR, 90% prezenţă la vot). Pesedistul Nicolae Mărăşescu, proaspăt intrat în Senat, a mers şi el la majoritatea şedinţelor de vot. Din topul celor prezenţi nu lipsesc liberalul Radu Câmpeanu, peremistul Gheorghe Funar sau pesedistul Dan Mircea Popescu.
Obraznicii din partide
Spre deosebire de rapoartele anterioare ale IPP, partidele care formează guvernul – PNL şi UDMR – suferă o pierdere a disciplinei votului, însă procentul celor care nu se înscriu în rând este minor. De exemplu, 89% dintre deputaţii liberali votează la fel (spre deosebire de 95%, potrivit studiului anterior), adică 11% dintre aceştia aleg să nu respecte linia partidului când votează, în timp ce la Senat procentul celor care votează disciplinat este de 83, adică 17% sunt indisciplinaţi. La Cameră, cei mai disciplinaţi sunt pesediştii – 95% dintre ei votează la fel, în timp ce la Senat 94% dintre udemerişti votează după linia formaţiunii, fiind senatorii cei mai disciplinaţi.
Infidelitatea faţă de partid este ridicată şi printre deputaţii peremişti (25% dintre ei votează după propria conştiinţă), iar la Senat, mai notează raportul, codaşi în ceea ce priveşte gradul de loialitate sunt senatorii democrat-liberali, care au înregistrat un grad de fidelitate faţă de formaţiune de numai 71 la sută de (adică există aproape 30% „individualişti“).
