O octogenara zace parasita pe patul de spital

De sase saptamini, Alexandrina Dop isi duce zilele, parasita de toti, pe unul dintre paturile salonului 665, din Spitalul Clinic nr.1 din Craiova. A venit sa se opereze la un picior, dar nu a mai plecat nici pina acum, desi formele de externare sint gata de mult. Fara familie, fara rude, cu doar citiva vecini care nu mai stiu de ea de mai bine de o luna, batrina a devenit „copilul de suflet“ al personalului medical.

„Are vreo 80 de ani, spun asistentele care ii dau sa manince, dar nici ea singura nu-si mai aduce aminte anul nasterii“. Firava, cu fata scofilcita de vreme si necazuri, Alexandrina a ramas singura pe lume: „Barbatul e mort de ani multi, nu mai stiu citi. N-am avut copii… De la cutremurul al mare, am venit la Craiova. Neamurile au ramas la tara, dar acum nu mai stiu nimic de ele, or fi ingropate toate…“ Femeia isi sterge cu dosul palmelor lacrimile din ochii sticlosi. Nu de durere, nu de suferinta. Pur si simplu a obosit si ar vrea sa plece acasa, in camaruta ei inchiriata. Nici nu vrea sa auda de azilul de batrini, desi toata lumea incearca sa o convinga ca acolo ii va fi cel mai bine. „Nu ma duc la camin, de ce sa ma duc? Am eu casa mea, cu lucruri, cu de toate, pe Silozului nr. 34. Mi-e bine acolo, chiar daca nu ramine nici un ban din ajutorul social, dupa ce platesc toate acareturile: chirie, gaze, gunoi… Dar mai vine vreun vecin cu mincare la mine…La azil ce sa fac, ca acolo nu vine nimeni sa ma vada…“

Neavind insa nici bani, nici acte, nici macar cheile de la camera, Alexandrina nu poate parasi spitalul. Ea trebuie sa ramina aici pina cind asigurarea medicala va acoperi cheltuielile de spitalizare. Iar pentru ca aceste formalitati sa fie incheiate, este nevoie de o adeverinta de ajutor social pe care o are acasa, pusa bine. Nimeni din spital nu stie exact unde sta batrina, pentru a aduce actele care ar rezolva situatia.

„Si, chiar daca am sti, nu avem cheie, doar nu o sa dam buzna in casa ei. Ar trebui sa vina un vecin care are acces acolo, care o cunoaste. Noi avem pregatite toate formele de externare de citeva saptamini, fara folos, insa. Batrina tot aici a ramas. A venit cineva – familia Vraciu – care se pare ca o cunoaste, dar, dupa ce am explicat situatia, nu a mai trecut pe aici“, a spus dr. Dan Grecu, medicul care s-a ocupat in mod special de cazul batrinei. „Acum o saptamina am trimis catre primarie o adresa prin care solicitam efectuarea anchetei sociale. Aceasta este necesara pentru un posibil transfer la caminul de batrini. Inca nu am primit nici un raspuns, asteptam“, a adaugat dr. Grecu.

Asteapta si Alexandrina: sa plece, sa se duca acasa la ea, ca mai are treaba pe acolo. „Vreau sa ma duc…sa vad de ale mele…sa ma spal si eu, ca mi-e rusine… Cit sa mai stau si aici? Am vecini care ma cunosc – Sabina Gheorghe sau Neluta Lupu, Nicu Vraciu… Sa vina cineva sa ma ia…“