Decizia Curţii Constituţionale în cazul Zambaccian, publicată în Monitorul Oficial

Decizia Curţii Constituţionale referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a unor articole din Legea privind răspunderea ministerială invocată în dosarul Zambaccian în care fostul premier Adrian Năstase este acuzat de fapte de corupţie a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial, informează NewsIn. Odată cu publicarea acestei decizii, niciun fost ministru nu mai poate fi cercetat într-o anchetă penală decât cu avizul Parlamentului sau al unei Comisii speciale de la Cotroceni.
Curtea Constituţională a explicat, în motivarea excepţiei admise în cazul Zambaccian, de ce Adrian Năstase sau orice alt fost ministru nu poate fi cercetat penal fără avizul Parlamentului sau al Comisiei speciale de la Cotroceni, pentru fapte săvârşite în timpul mandatului.
Curtea Constituţională consideră "aleatoriu" criteriul prin care se face distincţie între foşti şi actuali membri ai Guvernului în privinţa cercetării lor penale, se arată în motivarea prin care ancheta în dosarul Zambaccian care îl priveşte pe Adrian Năstase a fost declarată neconstituţională.
"Exceptarea foştilor membri ai Guvernului din Legea 115 din 1999 privind răspunderea ministerială de la procedura specială, prevăzută pentru membrii Guvernului, potrivit unui criteriu aleatoriu, stabilit în funcţie de momentul declanşării procedurii în timpul mandatului sau după încetarea acestuia, constituie o încălcare a principiului de tratament consacrat de articolul 16, aliniatul 1 din Constituţie", se arată în motivarea magistraţilor Curţii.    
Curtea Constituţională a mai reţinut că, dacă un membru şi un fost membru al Guvernului se găsesc în situaţii juridice diferite, în ambele cazuri, angajarea răspunderii penale intervine ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni în exercitarea mandatului. Ori Legea privind responsabilitatea ministerială, mai reţin magistraţii CCR, "instituie o măsură de protecţie a mandatului exercitat de membrii Guvernului, având deci caracterul obiectiv al unei garanţii constituţionale de ordin procedural, menite să ocrotească interesul public, şi anume realizarea actului de guvernare prin exerciţiul mandatului".
Curtea Constituţională apreciază că această măsură, de "ocrotire a interesului public", ar subzista şi după încetarea mandatului foştilor membri ai Guvernului."Este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului  trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale", se mai arată în motivarea magistraţilor prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii fostului prim ministru, Adrian Năstase, în dosarul Zambaccian.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează să ia o decizie în legătură cu dosarul Zambaccian, în data de 7 septembrie, după ce Curtea Constituţională a stabilit la începutul lunii iulie că ancheta în acest caz nu este constituţională.
Legea răspunderii ministeriale prevedea, până în 2005, aceeaşi procedură în cazul urmăririi penale atât a actualilor cât şi a foştilor membrii ai Guvernului. La iniţiativa fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei, Parlamentul a adoptat modificarea legii în sensul ridicării pierderii imunităţii pentru foştii membri de Guvern. Potrivit legii modificate, aceştia puteau fi urmăriţi penale fără acordul Parlamentului sau al unei Comisii speciale de la Cotroceni.   
Reamintim că, pe data de 5 iulie, Curtea Constituţională a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată în dosarul Zambaccian în care fostul premier şi preşedinte al PSD, Adrian Năstase, este judecat pentru fapte de corupţie după ce avocaţii săi au contestat ancheta făcută de procurori.
Magistraţii instanţei supreme au suspendat, pe 22 martie, judecarea dosarului Zambaccian şi au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu excepţii de neconstituţionalitate invocate de avocatul familiei Năstase, Gheorghe Diaconescu. Una dintre ele se referă la posibilitatea procurorilor de a-l urmări penal, pe fostul premier, fără avizul Camerei Deputaţilor, lucru contestat de avocatul familiei Năstase. "Se prevede că sesizarea pentru care se cere urmărirea penală se face de o comisie specială, fie de la Senat, fie de la Guvern sau chiar din partea preşedintelui României. În final, comisia trebuie să prezinte un raport privind urmărirea penală sau clasarea cauzei", a declarat pentru NewsIn avocatul familiei Năstase, Gheorghe Diaconescu. "Dispoziţiile criticate din Legea 90/2005 instituie un regim discriminatoriu faţă de foştii miniştri. Pe timpul mandatului, ei sunt verificaţi printr-o procedură specială, pe când cei care nu mai sunt în desfăşurarea mandatului sunt verificaţi printr-o procedură de drept comun. Condiţia care-i permitea procurorului să înceapă urmărirea penală este cea prevăzută în articolul 24 din Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială", a explicat avocatul Diaconescu.
Avocatul familiei Năstase a mai spus că numai Camera Deputaţilor, Senatul sau preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor guvernului. "Neexercitarea acestui drept de către cele trei organisme impiedică efectiv procurorul să înceapă urmărirea penală. Lipsa acestor condiţii duce, practic, la anularea declanşării urmăririi penale, suspendarea urmăririi penale şi, practic, anularea actului de sesizare a instanţei", a mai susţinut avocatul Diaconescu.
În dosarul Zambaccian, Adrian Năstase este acuzat pentru luare de mită în formă continuată, şantaj şi trafic de influenţă, Dana Năstase este inculpată pentru complicitate la luare de mită şi alte două infracţiuni, iar Irina Jianu (fostă şef la Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi Cristian Mihail Vasile (administrator Eurografica), sunt inculpaţi pentru dare de mită. Fostul preşedinte PSD şi premier al României este acuzat de procurorii anticorupţie că, în perioada 2001-2006, folosind autoritatea şi influenţa rezultate din funcţiile politice şi administrative ocupate în stat, a săvârşit mai multe infracţiuni de corupţie prevăzute de Legea 78 /2000, antrenând şi alte persoane. Este vorba de luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite, infracţiuni de pe urma cărora inculpatul ar fi obţinut, în total, suma de 48 miliarde lei vechi, adică 1, 3 milioane euro.