Aparatura performantă, cumpărată pe bani grei, este abandonată după câţiva ani. Se întâmplă la Spitalul de Urgenţă Craiova, unde aparatul de rezonanţă magnetică nucleară (RMN) stă pe butuci din 2007, după doar cinci ani de funcţionare.
1.300.000 de euro a costat aparatul RMN de la Spitalul de Urgenţă Craiova, cumpărat de Ministerul Sănătăţii în anul 2000 din credite externe garantate de stat. Şi încă 230.000 de lei (2,3 miliarde de lei la acea vreme), din care o parte de la Casa de Asigurări de Sănătate, au fost cheltuite pentru instalarea lui. În doar cinci ani de la punerea în funcţiune s-a ales însă praful de aparat.
Încasările nu acopereau nici contractul de service
În septembrie 2007, RMN-ul de la Spitalul de Urgenţă Craiova a încetat să mai funcţioneze. Pentru repararea lui, spitalul avea nevoie de 150.000 de euro, o sumă enormă, echivalentă cu totalul încasărilor pe un an pentru investigaţiile de rezonanţă magnetică. Nu era prima oară când spitalul avea probleme cu aparatul. În 2006, a plătit firmei de service cu care avea un contract în valoare de peste 100.000 de euro pe an, încă 100.000 de euro plus TVA pentru înlocuirea unor piese defecte. „Trebuie spus că de la punerea în funcţiune a aparatului RMN în 2002 şi până în 2005 spitalul a avut contract de service cu piese incluse cu firma producătoare, General Electric. Din 2006, contractul a fost asigurat fără piese de schimb“, a precizat prof. dr. Zoia Stoica, şefa Serviciului de Radiologie de la Spitalul de Urgenţă Craiova.
În acelaşi an 2006, au fost investigaţi prin metoda de rezonanţă magnetică nucleară 1.085 de pacienţi, dintre care 117 din rândul celor internaţi, iar restul din ambulatoriu. Având în vedere valoarea decontată de CAS pentru o investigaţie RMN, între 347 şi 543 de lei, se poate deduce lesne că încasările nu au reuşit să acopere cheltuielile de service.
Acesta este şi motivul pentru care în 2007 spitalul nu a mai încheiat contract de service. Şi cum la omul sărac nici boii nu trag, aparatul s-a defectat din nou, tocmai în acel an.
Conducerea spitalului a încercat atunci să scape de pagubă, externalizând serviciul. Practic, aparatul RMN urma să fie concesionat unei firme care să-l repare şi să-l folosească, având obligaţia de a efectua lunar spitalului servicii în valoare de 20.000 de lei. Licitaţia pentru desemnarea firmei câştigătoare s-a lăsat însă cu scandal şi cu reclamaţii la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) din partea firmei SPAD, care reclama faptul că spitalul ar fi întocmit caietul de sarcini astfel încât să fie favorizată Prima Medical. CNSC a respins contestaţia, după cum reiese din decizia nr. 3002/2C2/1867 din 10.07.2009. Cu toate acestea, licitaţia a fost anulată şi nu s-a mai pus problema reluării ei.
Specialiştii pregătiţi de stat profesează la firme private
Astăzi, pacienţii Spitalului de Urgenţă Craiova sunt trimişi la Prima Medical pentru investigaţii RMN. Bolnavii internaţi nu plătesc nimic, iar spitalul plăteşte firmei private contravaloarea serviciilor efectuate la valoarea decontată de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Dolj, fără să-şi mai facă griji că ar trebui să încheie contract de service pentru aparatul din dotare. La rândul ei, firma privată a găsit o cale să rentabilizeze o asemenea activitate, impunând o coplată pentru pacienţii din ambulatoriu, coplată pe care spitalul nu avea dreptul să o ceară.
Spitalul de Urgenţă a rămas şi cu specialiştii pentru a căror pregătire a cheltuit bani, dar pe care îi foloseşte pentru investigaţii de radiologie clasică. Şi totuşi, aceşti oameni lucrează şi în domeniul pentru care statul i-a pregătit, folosindu-şi cunoştinţele la firme private, unde sunt angajaţi cu jumătate de normă.
Aparatură scumpă
Că Spitalul de Urgenţă este prea sărac pentru a avea aparatură performantă o dovedeşte şi acceleratorul de particule folosit pentru tratarea bolnavilor de cancer. În iunie 2009, aparatul s-a defectat, fiind nevoie de mai multe săptămâni pentru obţinerea celor 25.000 de lei necesari pentru reparaţii (înlocuirea unui cablu ars). Probleme au fost şi cu cea mai recentă achiziţie, angiograful, care nu a putut fi folosit mai bine de şase luni, pentru că spitalul a rămas fără bani de consumabile.
