24.8 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăSanatateProf. univ. dr. Ileana Petrescu: „Nu dați copilului antibiotice după ureche!“

Prof. univ. dr. Ileana Petrescu: „Nu dați copilului antibiotice după ureche!“

Prof. univ. dr. Ileana Petrescu este șefa Secției de Pediatrie II, din cadrul Spitalului Județean de Urgență Craiova

În Oltenia nu există un spital pentru copii. Cele mai grave cazuri sunt trimise din toată regiunea către cele două secții de pediatrie ale Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova. Prof. univ. dr. Ileana Petrescu conduce de șapte ani Secția de Pediatrie II din cadrul SJU Craiova. Cei zece medici ai secției tratează anual mii de copii. Într-un interviu acordat GdS, prof. univ. dr. Ileana Petrescu vorbește despre modul în care sunt tratați copiii aici, dar și despre educația medicală pe care trebuie să o dobândească părinții.

GdS: Câți copii îngrijiți anual în Secția de Pediatrie II?
Ileana Petrescu: În jur de 2.500 pe an. Aici se internează copii care au doar patru-cinci zile de viață, dar și copiii până la vârsta de 18 ani. Principalele afecțiuni de care suferă aceştia sunt cele ale căilor respiratorii și cele digestive. Există o sensibilitate a copilului de vârstă mică la boli digestive. Tot la noi ajung și copii cu infecții de tract urinar, afecțiuni renale deosebire, afecțiuni de sânge. Avem și Compartiment de Oncopediatrie, unde se internează copiii cu boli oncologice.

GdS: Sunt anumite afecțiuni pe care acum le depistați mult mai frecvent la copii în comparație cu ceea ce se observați în urmă cu zece ani?
I.P: Întâlnim tot mai multe cazuri de bronşiolite. Acestea sunt afecțiuni respiratorii mai frecvente decât în anii anteriori, probabil și din cauza poluării. Din păcate, întâlnim mai frecvent și afecțiunile oncologice la copii, la toate grupele de vârstă.

„Facem tot ce este posibil să vindecăm copiii“

GdS: Contează foarte mult condițiile hoteliere în care sunt internați copiii. Unii părinți refuză internarea în spitalele de stat din această cauză. Când a fost renovată secția ultima dată?
I.P: În urmă cu doi ani s-au făcut lucrări. Sunt condiții decente. Acum nucleul nostru de Terapie Acută este în renovare la etajul nouă. Acolo îngrijim copiii cu afecțiuni mai grave, unde sunt supravegheați și îngrijiți cu atenție. Părinții refuză de teamă să nu fie opriți în spital, dar, de multe ori, internarea este spre binele copilului. Trebuie să vină cu mai mult curaj pentru că facem tot ce este posibil să vindecăm copiii.

GdS: Infecțiile nosocomiale sunt o mare problemă. Cât de greu este să păstrați curățenia în secție?
I.P: Facem în permanen-ță igienizare, personalul medical știe ce are de făcut, folosim dezinfectanți. Avem de lucru însă cu aparținătorii și cu unii pacienți care nu respectă normele de igienă ce se impun într-un spital. Vin mulți vizitatori, vor să intre la orice oră, chiar și noaptea, și e foarte greu să respectăm normele de igienă. Vin și doi-trei aparținători la un singur copil. Copiii trebuie să fie protejați de toți microbii care se aduc din exterior prin hainele și încălțămintea vizitatorilor. Noi asigurăm hrana copiilor, dar mulți aduc mâncare și de acasă, se face aglomerație și de multe ori ne luptăm cu obiceiurile lor. Cât stau în spital le facem educație medicală. Cu mulți avem succes și vedem asta când se reinternează.

„Avem nevoie de un ecograf nou“

GdS: Aparatura este foarte importantă. Medicii nu pot trata pacienții cu mâinile goale. De ce aparatură aveți nevoie în secție?
I.P: Avem nevoie de un ecograf nou și ne-ar mai trebui un aparat cu care se poate face testul sudorii pentru bolnavii cu mucoviscidoză. Aici este centru regional de diagnostic și tratament pentru pacienții cu fibroză chistică, aşa cum i se mai spune mucoviscidozei. Cel pe care îl avem încă funcționează, dar este vechi. Cu acest aparat putem să stabilim diagnosticul de certitudine pentru pacienții cu fibroză chistică. Acum avem în evidență 10-12 cazuri. Ni se adresează colegi din toată zona de sud pentru testul sudorii.

GdS: Statul investește foarte puțin în supraspecializarea medicilor. În Craiova, părinții din cadrul Asociației Parent Project pentru Distrofie Musculară din Craiova sunt cei care au investit în pregătirea medicilor în centre specializate din străinătate. Ați participat și dumneavoastră. Ce ați văzut acolo?
I.P: Am făcut o vizită într-un centru de referință pentru boli neuromusculare în Stockholm, la Institutul Karolinska. Am văzut cum lucrează suedezii cu astfel de afecțiuni. Am preluat din ceea ce fac ei și încercăm să aplicăm și noi în clinică. Acolo este un Institut de referință în lume și acolo vin copii pentru evaluare o dată pe an sau la doi ani. Se lucrează în echipă multidisciplinară. Pacientul vine cu părinții și cu kinetoterapeutul din orașul în care locuiește. Se discută foarte mult cu familia. Specialistul în terapie ocupațională este cel care apreciază stadiul în care se află boala copilului. Din echipă face parte un medic neurolog pediatru, un genetician, cardiolog, pneumolog, ortoped de copii. Medicii se retrag, discută între ei, apoi comunică familiei și stabilesc planul terapeutic pentru perioada următoare. Copiii și familia se simt încurajați, sprijiniți. Interesul pacientului este pus absolut pe primul loc. Ei de dimineață până la ora 15.00 -16.00 se ocupă de un singur pacient. La sfârșitul zilei discută despre fiecare caz care urmează să ajungă la ei, conform programărilor.

„Este nevoie de educație sanitară în rândul mamelor“

GdS: Ce ați reușit să puneți în practică în clinica pe care o conduceți?
I.P: Noi am încercat să formăm o echipă multidisciplinară. Suntem un grup de colegi care colaborăm. Este important ca atunci când copilul ajunge în spital să fie văzut, pe rând, de toți specialiștii, iar noi să comunicăm între noi. Părinții trebuie să fie sprijiniți să știe cum să lupte și de acasă cu boala copilului. Când copilul ajunge în clinică, eu solicit și cardiolog, și pneumolog, specialist în kinetoterapie, eventual un ortoped. Lucrurile au început să meargă bine și la noi, dar asta și datorită asociației de părinți și a Centrului de Genetică Dolj. Mereu sunt cazuri noi, iar părinții trebuie să știe că aici pot găsi specialiști care să îi ajute. Pentru fibroză chistică este program național prin care copiii beneficiază de diagnostic și tratament gratuit, trebuie numai să știe că pot face asta și în Craiova.

GdS: De multe ori, părinții sunt descurajați, dezorientați, bat la ușile cabinetelor atunci când copilul prezintă anumite simptome. Asta și din cauză că nu există educație medicală. La ce trebuie să fie ei atenți?
I.P: Ei trebuie să meargă, în primul rând, la medicul de familie. Dacă medicul de familie se consideră depășit trimite copilul către medicul pediatru. La cele mai mici semne de boală nu trebuie să stea să aștepte cu copilul acasă. Este nevoie de educație sanitară în rândul mamelor pentru că uneori micile îmbolnăviri apar din cauza lipsei de informații a părinților.

GdS: Epidemia de rujeolă a alertat părinții și medicii. Mai întâlniți și acum cazuri?
I.P: Acum sunt mai puține, dar am avut în trecut multe cazuri pe care le-am diagnosticat aici. După ce erupția a apărut i-am trimis la Spitalul de Boli Infecțioase. Ne-a surprins faptul că am întâlnit rujeolă și la copii foarte mici, de două luni, ceea ce nu este specific. Din fericire, sunt din ce în ce mai puține cazuri, dar nu înseamnă că în sezonul următor nu vor apărea din nou dacă părinții refuză vaccinarea copiilor. Programul de imunizare de la Ministerul Sănătății trebuie respectat cu strictețe, asta trebuie să știe părinții.

„Antibioticul se ia numai dacă recomandă medicul“

GdS: Acum avem multe cazuri de gripă, viroze. Și la dumneavoastră în secție sunt copii internați cu astfel de patologie. Ce măsuri trebuie să luăm, mai ales în privința copiilor?
I.P.: Părinții nu trebuie să trimită copilul bolnav la grădiniță, școală. Ei trebuie să meargă la consultație. Copiii trebuie învățați să respecte regulile elementare de igienă: să se spele pe mâini, să folosească și săpun, să evite aglomerația. Este foarte important să nu dați copilului antibiotice după ureche.

GdS: Credeți că statul ar trebuie să acorde mai multă susținere financiară pentru tot ceea ce înseamnă îngrijirea copilului?
I.P.: Sigur că da. Nouă ni se adresează mulți copii. Aproape toți se internează în spitalele de stat. Noi avem posibilitatea să facem investigații. Putem să programăm copiii pentru RMN, CT. Sunt investigații care înainte se făceau numai în privat, acum se fac și în spital. Odată ajuns în spital, copilul nu trebuie să plătească nimic. Părinții nu trebuie să achite investigațiile.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS