Artrita reumatoidă este o boală autoimună, sistemul imunitar producând anticorpi care atacă propriile articulaţii.
Cauzele apariţiei bolii nu sunt cunoscute în totalitate. Se presupune că în declanşarea bolii sunt implicaţi factorii hormonali, de mediu, genetici, infecţioşi, ocupaţionali, geografici sau metabolici.
Apariţia artritei reumatoide este influenţată de antecendetele familiale, de fumat, sex sau de sarcină. Femeile sunt afectate de două-trei ori mai mult decât bărbaţii. Aproape 10% dintre pacienţii cu artrită reumatoidă au cel puţin o rudă de gradul întâi care a suferit de aceeaşi boală, iar fumatul accentuează gravitatea bolii.
Obezitatea creşte riscul de artrită reumatoidă şi devine un factor agravant după instalarea acesteia.
Simptome
Boala debutează insidios în majoritatea cazurilor, primele simptome fiind cele sistemice, care constau în: scădere ponderală, dureri musculare, oboseală, dureri articulare, stare de slăbiciune generală şi perturbarea somnului.
După câteva luni apar şi manifestările articulare. Prima este redoarea matinală (limitarea mişcărilor) a articulaţiilor afectate, care durează cel puţin o oră. Redoarea poate apărea şi ziua, după câteva ore de inactivitate, poate dura între una şi trei ore şi este urmată de tumefacţia simetrică a articulaţiilor.
În regiunile din vecinătatea articulaţiilor supuse presiunii, apar apoi nodulii reumatoizi subcutanaţi. Aceştia se pot infecta sau rupe în urma unui traumatism.
Bolnavul simte durere la cea mai mică mişcare a articulaţiei. În majoritatea cazurilor, durerile apar noaptea sau dimineaţa, la trezire, şi afectează articulaţiile de ambele părţi ale corpului.
Se pierde mobilitatea articulaţiilor
Articulaţiile mâinii sunt cel mai des afectate de artrită. De asemenea, boala apare frecvent la nivelul articulaţiilor cotului, umărului sau ale genunchiului, limitând mişcările.
Artrita reumatoidă are o evoluţie cronică şi cu perioade scurte de acutizare, care alternează cu perioade lungi de acalmie. Este o boală invalidantă, care, dacă nu este tratată corect, poate conduce la pierderea mobilităţii articulare. Inflamaţia afectează alte structuri precum cartilajul, capsula articulaţiei, ligamentele, tendoanele, muşchii şi oasele, determinând apariţia eroziunilor substanţei osoase şi a deformării articulaţiei. În acest caz, pacientul nu mai poate efectua unele mişcări simple, precum mersul pe jos sau deschiderea unei sticle.
Speranţa de viaţă scade cu trei-zece ani
Pacienţii care suferă de artrită reumatoidă au o speranţă de viaţă redusă cu trei-zece ani, datorită apariţiilor infecţiilor, a tulburărilor cardiovasculare sau a hemoragiilor gastrointestinale.
Este recomandabil ca pacientul să se prezinte la medicul de familie încă de la apariţia primelor simptome. De aici, va fi îndrumat către medicul specialist reumatolog pentru stabilirea diagnosticului. Tratamentul medicamentos prescris de către medic are ca scopuri principale îmbunătăţirea calităţii vieţii şi prevenirea distrugerilor articulare.
Pacientul trebuie să respecte o dietă echilibrată, bogată în vegetale şi fructe şi cu un aport redus de sare. De asemenea, evitarea stresului, repausul fizic pe durata puseelor dureroase, păstrarea unui program de odihnă şi exerciţiile fizice sub îndrumarea kinetoterapeutului pot îmbunătăţi calitatea vieţii unui bolnav.
