(Ediţie din arhivă) Anul 14, nr. 4608. Vineri, 23 Octombrie 2009
RSS
-
Publicitate
-
Arhiva
Marimea textului: 
« Alte articole din categoria Opinii
Scrisoare către Claudia
Opinii - Vlad MIXICH(citeste alte articole de acelasi autor »)
Unul dintre parizienii pe care i-am vizitat e oltean din naştere. A văzut lumina zilei la Slatina şi de fiecare dată când îi aud numele pronunţat cu un accent străin pocnesc de mândrie. Ţara în care şi-a petrecut tinereţea i-a dăruit puţin şi i-a luat mult. E însă poate cel mai puţin român dintre cei patru care şi-au găsit, într-un moment istoric dificil, refugiul la Paris. Sau mai curând scăparea...
Eugen Ionesco locuieşte astăzi pe Avenue Lenoir, în 6e Division. În cimitirul Montparnasse, aleile au nume de străzi şi mormintele sunt împărţite pe cartiere. Mormântul dramaturgului francez de origine română (aşa îl prezintă ghidurile) este plasat central şi printre cele mai vizitate. Ionesco a învăţat româna în adolescenţă, dar a trăit ani buni la Bucureşti, unde s-a şi însurat cu Rodica Burileanu. O bursă a Institutului Francez din Bucureşti îl trimite pe Ionesco în 1938 la Paris. Uşurată să scape de dictatura naţionalistă din ţară, familia Ionesco nu va reveni niciodată în România.
Nu departe, pe Avenue du Nord, locuieşte alt oltean. Vecinătatea masivă a cavoului folosit de municipalitatea pariziană pentru înhumări provizorii îl ascunde aproape complet. Piatra olteanului are marginile nefinisate. Pe lespede sunt presărate câteva zeci de monede. Toate româneşti. O bentiţă în trei culori e agăţată de candela stinsă şi un ghid turistic al Clujului se umezeşte în ploaia tocată mărunt pe lespedea de mormânt. A plecat la 25 de ani. Talentul său era prea mare pentru ţara căreia i-a dus tot timpul dorul. Este îngropat alături de perechea de emigranţi români care l-au îngrijit în ultimele sale zile pe pământ: Alexandre Istrati şi Natalia Dumitresco şi-au adăugat numelui particula franţuzească. Nu şi el. Pe mormânt scrie în româneşte: Constantin Brâncuşi.
Tristan Tzara a fost poet. Şi nimic mai mult nu este scris pe piatra mormântului său. O piatră mică, înconjurată de tufe, flori, buruieni, ferigi, toate crescute în fantastica dezordine a mişcării literare create de Tzara: dadaismul. Pacifist şi sătul de provincialismul Bucureştilor, Samuel (numele său real) a plecat în 1914 din România. A dorit să devină celebru, şi visul i-a fost împlinit. Astăzi doar specialiştii ştiu că Samuel era un elev conştiincios la Colegiul „Sfântul Sava“. El e cel mai greu de găsit. A fugit de fatalitatea est-europeană, dar aceasta l-a urmărit şi l-a învins. Este înmormântat aproape de Avenue de l’Est, sub o lespede netedă, fără cruce. Unul dintre cei mai admiraţi eseişti francezi moderni, Emil Cioran, este o figură aparte pentru români. E recunoscut, e antipatizat şi respectat. Dacă ar fi rămas în România, destinul lui ar fi fost similar cu al unui Noica sau Ţuţea: puşcărie pentru gândurile păcătoase ale tinereţii. La Paris însă a devenit un geniu. Împreună cu ceilalţi trei face parte astăzi din legenda excepţionalităţii româneşti. Sunt garanţia calităţii neamului în care ne-am născut. Putem şi noi. Putem… dar nu în România.
E evident de ce au plecat. E limpede de ce, rămânând aici, nu ar fi zburat atât de sus. Şase decenii România a fost fie în război, fie sub dictatură. Înainte de asta nu era altceva decât un ţinut semibarbar şi sărac. Au fost siliţi să plece. Dar de două decenii ţara respiră din nou. E pace, suntem parte dintr-o megaorganizaţie politică şi economică dezvoltată. În ciuda tuturor scăderilor, putem spera mai mult ca niciodată. Astăzi. Dar nimeni nu mai vrea să spere în ţara asta. Nu avem chef să ne construim o ţară pe placul nostru. E mai simplu cu una luată de-a gata.
Plouă peste mormântul lui Cioran. Aproape că s-a şters scrisul de pe biletul fixat cu o candelă: „Unui român printre străini, ca şi mine. Claudia“. Nu, Claudia! Ei s-au salvat. Tu doar ai fugit.
Eugen Ionesco locuieşte astăzi pe Avenue Lenoir, în 6e Division. În cimitirul Montparnasse, aleile au nume de străzi şi mormintele sunt împărţite pe cartiere. Mormântul dramaturgului francez de origine română (aşa îl prezintă ghidurile) este plasat central şi printre cele mai vizitate. Ionesco a învăţat româna în adolescenţă, dar a trăit ani buni la Bucureşti, unde s-a şi însurat cu Rodica Burileanu. O bursă a Institutului Francez din Bucureşti îl trimite pe Ionesco în 1938 la Paris. Uşurată să scape de dictatura naţionalistă din ţară, familia Ionesco nu va reveni niciodată în România.
Nu departe, pe Avenue du Nord, locuieşte alt oltean. Vecinătatea masivă a cavoului folosit de municipalitatea pariziană pentru înhumări provizorii îl ascunde aproape complet. Piatra olteanului are marginile nefinisate. Pe lespede sunt presărate câteva zeci de monede. Toate româneşti. O bentiţă în trei culori e agăţată de candela stinsă şi un ghid turistic al Clujului se umezeşte în ploaia tocată mărunt pe lespedea de mormânt. A plecat la 25 de ani. Talentul său era prea mare pentru ţara căreia i-a dus tot timpul dorul. Este îngropat alături de perechea de emigranţi români care l-au îngrijit în ultimele sale zile pe pământ: Alexandre Istrati şi Natalia Dumitresco şi-au adăugat numelui particula franţuzească. Nu şi el. Pe mormânt scrie în româneşte: Constantin Brâncuşi.
Tristan Tzara a fost poet. Şi nimic mai mult nu este scris pe piatra mormântului său. O piatră mică, înconjurată de tufe, flori, buruieni, ferigi, toate crescute în fantastica dezordine a mişcării literare create de Tzara: dadaismul. Pacifist şi sătul de provincialismul Bucureştilor, Samuel (numele său real) a plecat în 1914 din România. A dorit să devină celebru, şi visul i-a fost împlinit. Astăzi doar specialiştii ştiu că Samuel era un elev conştiincios la Colegiul „Sfântul Sava“. El e cel mai greu de găsit. A fugit de fatalitatea est-europeană, dar aceasta l-a urmărit şi l-a învins. Este înmormântat aproape de Avenue de l’Est, sub o lespede netedă, fără cruce. Unul dintre cei mai admiraţi eseişti francezi moderni, Emil Cioran, este o figură aparte pentru români. E recunoscut, e antipatizat şi respectat. Dacă ar fi rămas în România, destinul lui ar fi fost similar cu al unui Noica sau Ţuţea: puşcărie pentru gândurile păcătoase ale tinereţii. La Paris însă a devenit un geniu. Împreună cu ceilalţi trei face parte astăzi din legenda excepţionalităţii româneşti. Sunt garanţia calităţii neamului în care ne-am născut. Putem şi noi. Putem… dar nu în România.
E evident de ce au plecat. E limpede de ce, rămânând aici, nu ar fi zburat atât de sus. Şase decenii România a fost fie în război, fie sub dictatură. Înainte de asta nu era altceva decât un ţinut semibarbar şi sărac. Au fost siliţi să plece. Dar de două decenii ţara respiră din nou. E pace, suntem parte dintr-o megaorganizaţie politică şi economică dezvoltată. În ciuda tuturor scăderilor, putem spera mai mult ca niciodată. Astăzi. Dar nimeni nu mai vrea să spere în ţara asta. Nu avem chef să ne construim o ţară pe placul nostru. E mai simplu cu una luată de-a gata.
Plouă peste mormântul lui Cioran. Aproape că s-a şters scrisul de pe biletul fixat cu o candelă: „Unui român printre străini, ca şi mine. Claudia“. Nu, Claudia! Ei s-au salvat. Tu doar ai fugit.
Articole proaspete scrise de tineri, pentru tineri. Tu ai citit Jiunimea? »
Notează articolul.
Nota curentă: 3.7 din 18 voturi
Nota curentă: 3.7 din 18 voturi
Comentarii
Gazeta de Sud nu este responsabilă juridic pentru conținutul textelor de mai jos. Comentariile care conțin amenințări și cele vulgare, xenofobe sau rasiste nu sunt permise.
- de doriana:
Foarte bun articolul, dar sensul finalului imi scapa. Se salveaza oricine fuge de aici, luandu-si patria in buzunarul tainic al inimii...Ce-am fi noi romanii fara acesti mari "fugari" ? Dar Gherasim Luca, Paul Celan, Ilarie Voronca, Virgil Gheorghiu? « RIEN n'obscurcira la beauté de ce monde. Les pleurs peuvent inonder toute la vision. La souffrance Peut enfoncer ses griffes dans ma gorge. Le regret, L'amertume , peuvent élever leurs murailles de cendre, La lâcheté, la haine, peuvent étendre leur nuit, Rien n'obscurcira la beauté de ce monde. Nulle défaite ne m'a été épargnée. J'ai connu Le goût amer de la séparation. Et l'oubli de l'ami Et les veilles auprès du mourant. Et le retour Vide, du cimetière. Et le terrible regard de l'épouse Abandonn ée. Et l'âme enténébrée de l'étranger, Mais rien n'obscurcira la beauté de ce monde." Paul Celan - de doriana:Poemul de mai sus apartine lui Ilarie Voronca. La sfarsit voiam sa adaug: Paul Celan, Voronca, G. Luca, mari poeti de origine romana, invinsi ,poate, de tristetea exilului (toti trei s-au sinucis). Tzara spunea ca singurul omagiu pe care il putem aduce acestor mari artisti, e sa credem in splendoarea vietii.
- de ..:get out or die trying...
- de Parpanghel:Doriana, eu cred ca a vrut sa spuna cam asa: ei si-au salvat pielea, cum facem si noi, dar au salvat si ceva din geniul romanesc. Acuma sa nu intelegi ca Noica nu este si el unul din geniile romanilor, chiar daca a "patit-o" ramanand in Ro...
- de Parpanghel:Au fost multi romani geniali, care au avut sange de martir. doar un exemplu:Mircea Vulcanescu. Sa nu creada cineva ca el nu a intuit mersul istoriei. El a ales sa fie roman 100% pana la capat. Rezultatul? nici oasele n-au mai ramas din el... Singura "favoare" care i-a facut-o Romania, este ca a fost lasat sa vorbeasca patru ore, la proces. Dar n-a avut cui...
- de Yoda:"Do or do not... there is no try", my dear 2quarter :-)
- de nu sunteţi zdraveni ?:La noi, acum nici guvernul nu se poate constitui, avem o caricatură de preşedinte, avem cele mai corupte partide din lume, iar PE UNII dintre voi, vă mănâncă-n c ur, de morţii secolului ... nu ştiu ce este în mintea voastră, dar nici nu vreau să aflu ...
- de Radical:Sunt multi care s-au salvat fugind. Sunt multi care s-au ales doar cu fuga. Cum s-ar zice "din lac in put" sau cu "praful de pe toba" - deh, filozofie primara romaneasca *** Mi se pare deplasata exprimarea "locuieste azi ..." , autorul folosindu-se de tertipul ca aleile din cimitir au nume de strazi. Daca o alee se numeste Georgica, nu inseamna ca are nume de strada ci nume de georgica. Nici o strada nu are nume de strada. Ci strada se numeste asa. NU exista nume de strada, ci strada care are un nume ; e denumita. Era mai potrivit "se odihneste azi ... " Dar tot n-am inteles cum ramane cu Antonescu. O fi aparut o derogare a sentintei data impotriva lui ? Toti cei ucisi de comunisti au fost eroi, mai putin Antonescu !!! Oare de ce ?
- de kalle anka:misto mixici ca creezi segregarea asta cu cei salvati si cei fugiti, iei si bani pentru timpenia pe care o promovezi? nu poti sa salvezi o natziune de ea insasi, dar poti sa te salvezi desprinzindu-te de ea... diferentza dintre cei fugiti si cei nesalvati stii care e? e ca nesalvatii nici nu vor sa se salveze.... eu mi-am luat cu mine tzara mea in buzunarul de la piept, dar pe nepasatori, cersetori la poarta vietzii, i-am lasat pe meleagurile lor. eu nu vreau sa dau spaga si sa ma indoi pt. o viatza mai buna, de asta sint fugar?
- de Randy:SUS PATRIA, JOS MAFIA!
- de scepticu':In 1938 ,cand a parasit Romania Eugen (Samuel) Ionescu ,tocmai se instala o dictatura.Asa este.Dar amantul Elenei Lupescu numai o dictatura nationalista NU instaura...pentru ca exact din cauza asta nationalisti ca Cioran sau Eliade (aflati inca la vremea nepocairilor) au plecat la randul lor. ..Iar Brancusi nu si-a schimbat coada numelui pentru ca nu era nevoie...Chestia cu " cu" in franceza este si a fost mereu delicata ...Iar un compatriot al nostru,apelat in gara St.Lazaire pe al sau nume : Micu Dumitrou de catre un alt compatriot a facut senzatie pe intregul peron !! De fapt ,care-i problema ? Se stie bine ca nimeni nu-i profet in tara lui (de aproape 2000 ani )..Tecla,Oberth,Hert a Muller, Goma,-sunt afara. Vulcanescu,Gane,Gyr, Gafencu, Steinhardt-sunt inauntru (de tot ).Deasupra,cei care fac curat...
- de trotineta Fraud :vlade folosesti aceleasi "indicatii pretioase" ca Seliste sau: "sefa" aveti vreun soft care va scrie articolele ca prea seamana cu ala care i se aducea aminte din SUA ca este roman doar pt ca salvase un copil salvat de pompieri!!! Astia va pun creierii pe bigudiuri si voi invatati sa numarati in franceza! Ce-i cu mecla aia timpa de pe editia hard?
- de ..:conform ep de a seara al lui dr house,autorul are capul aplecat ori din cauza unei infectii ori a unei tumori...
- de doriana:Eu as dori un cometariu din partea autorului in ceea ce priveste finalul... Dupa afirmatia dumnealui, se intelege ca romanii care au plecat sunt toti niste lasi.
- de gabiks:hm... am mai comentat un articol al lui vlad. mult nu mai am de adaugat. si cei care au ales strainatatea acum, tot SALVARE se numeste. ne-amsalvat viitorul, departe de cei ca tine, copiii de "familie buna" care au avut o viata usoara intotdeauna, care au posturi inca din studentie asigurate, pentru care se scot diverse posturi la concurs, pentru care celorlalti concurenti li se da de inteles ca nu cazul sa-si faca prea mari sperante... oricum nu au SANSE!!! asa m-am simtit si eu, efectiv nu-mi gaseam locul intre mizeriile admise... asa ca, am plecat. ma simt om aici. dupa 3 ani am o masina cum nu a visat tata dupa 30 ani de munca de inginer. si e munca mea, nu a tatei !! in locul tau, mi-as lua un pseudonim.
- de pt . gabiks:Corect! Ai perfecta dreptate!
- de pt vladut:cred ca 'remuscarile' de copil de bani gata te fac sa tot bati apa-n piua cu astfel de articole...
- de Vlad M.:Doamnei Doriana: Nu e vorba de lasitate. Atunci cand fugi de greu nu inseamna ca esti las. Foarte multi tineri din generatia mea vor sa plece din tara. Dar motivele nu sunt aceleasi care i-au impins pe parintii si bunicii nostri sa plece. Gresesc generalizand (e pacatul oricarui text scurt) nu asta doream, dar e limpede ca acum e mai comod sa prinzi un post caldut in occidentul european decat sa te lupti cu morile de vant in tara. La Fontaine are o fabula pe acest subiect...ce vrei sa te faci cand vei fi mare: Don Quijote sau inginer. :-) multumesc pentru intrebare
- de Vlad M.:Pt. Gabiks: aveti dreptate. Sunt multe posturi aranjate. Am vorbit si despre asta si e regretabil ca tinerii pleaca doar din acest motiv. (Iorga in tinerete a infruntat acelasi sindrom, dar nu a abandonat). In ceea ce ma priveste eu nu ocup locul nimanui(nu am niciun post la stat) si nici nu provin dintr-o familie bogata. Iar despre masina...Cioran sau Brancusi nu au avut masina. E un detaliu care mie imi da de gandit.
- de gabiks:craiova e mica, foarte mica. deci nu e cazul sa spui neadevaruri, ca nu te credem. se stie cum era in liceu, cum era cu fizica, mate, si altele..poti acum rezolva o ecuatie de gradul intai? sau trebuie si masterul pana sa-ti dai seama...? iti multumesc in numele parintilor ramasi in tara, si a eventualilor potentiali pacienti ca nu pracitici medicina pe care in realitate nu ai dorit sa o urmezi. nu zic ca nu ai fi fost un medic bun, dar macar nu ai vrut sa devii chirurg, ca ... altii... SIGUR am dreptate, dar NU e atat de simplu, ca multe posturi sunt aranjate, ci ca noi, cei care provenim din familii oneste NU AVEM NICI O SANSA IN FATA VOASTRA. a parazitilor. trea ba cu masina era numai un exemplu, sa zic de carti, ca din bursa de merit (!!!) nu-mi permiteam nici macar cartile "obligatorii" din facultate??? sa zic ca imi cumparam haine second hand din targul de la romanesti, si ´trebuia sa le micsorez intodeauna, ca le alegeam pe cele mai ieftine, chiar daca cu cateva numere mai mari??? si sa zic ca nu stiam cum sa-mi ascund ghetele gaurite de teama ca iar ma vad colegii si fac caterinca??? sa zic ca nu aveam bani de autobuz si mergeam pe jos, cate o ora pe zi, fie ploaie, fie ninsoare? sa zic ca nu imi permiteam absolut nici o vacanta, ca, deh, bursa nu se dadea si pentru zilele de vacanta....?? ca tremuram de frica la fiecare examen, sa nu iau sub 9 ca pierd bursa? ca am vazut de mii de ori batjocura din spitale, pe care multi pacienti- victime nici macar nu o banuiesc ?!?!? asta e societatea romaneasca. asa va place, asa traiti. mie imi lipseste numai limba romana, desi germana are farmecul ei propriu., pe care il descoper pe zi ce trece. ramenti voi , "PATRIOTILOR", ca doar pentru voi v-ati facut frumos totul ... sa aveti caldut, voi si progeniturile voastre...
- de gabiks:Scrie Vlad Mixici "e mai comod sa prinzi un post caldut in occidentul european decat sa te lupti cu morile de vant in tara" 1. post CALDUT in occident nu exista, ci numai in tara, pentru cei ca ... tine, os domnesc. 2. ce tampit e ala care se lupta cu morile de vant??? daca sti ca sunt "mori de vant" DE CE sa te lupti cu ele? de idealist imbuibat cu banii de la tata si cu ifose de scriitor??? 3. inca mai cred ca nu e prea tarziu sa-ti iei, totusi, un pseudonim. de ce nu? asa scapi de "gura satului" - vezi ecuatia de grd 1, si vezi si daca chiar ai tlent de scriitor,....
- de gabiks:ERATA: "talent" in loc de "tlent", "daca stii" in loc de "daca sti", MIXICH" in loc de "mixici". erare humanum est... ptr 18. nu cred ca are remuscari. EI nu au remuscari, efectiv le lipsesc din nastere. e o modificare genetica... daca ar avea, ar folosi un pseudonim, si apoi, nu ar mai da atata exemplu de carturari din vremi trecute, pe care le stie din carti... zice el ca brancusi nu avea masina... poate ca nu stia sa conduca, sau nu voia, nu-l interesa, o fi avut avion, ce conteaza.... drept e ca a putut alege, si ... a ales. ca si noi, "claudia si claudiu"... ma ce sa zic, se apuca un muc(i)os, crescut in puf, tinut in palma, sa-si dea cu parerea despre o gramada de lucruri de care HABAR nu are........ma, dar nu ne lasi?!?!............ ... nu zice nimeni ca nu scrii frumos, dar scrie bre cu BUN SIMT !!! ia spune, mani stai inca cu parintii? si daca nu, cine ti-a cumparat apartamentul? ai masina? cine ti-a luat-o? cu ce bani platesti benzina... cine iti platea examenele? si spaga la profesori tot din bursa ??
- de pliktisitul:Nea Vlad ai probleme la "etaj"? Daca ai fi pe creanga ta nu ai vorbi asa, iti doresc sa ramai somer si sa ajungi la un job unde sa muncesti cu adevarat si pe urma sa te iei de ingineri , ziarist se poate face oricine care vede si gandeste, cu munca e mai dificil Cei care sunt plecati nu le mai duce tu grija si esti pre mucos sa ii critici , muncesc acolo sa traiasca . Asa ca taci si ia viteza, poate intr-o satra ti-ar sta mai bine
- de doriana:Multumesc autorului pentru raspuns. As vrea doar sa specific ceva foarte important. Locuri caldute nu exista in Occident. Este de o suta de ori mai greu sa ajungi intr-un post bun aici, decat acasa. Loc caldut nu este nici acela de menajera sau serveur in baruri pentru ca aici se munceste crunt. Eu pot spune ca am parasit locul caldut din Romania, pt ca eram profesoara, aveam un statut bine definit si un confort psihic, aspect deloc neglijabil, in pofida banilor putini. Aici a trebuit sa iau totul de la zero, sa invat limba foarte bine, sa inving suspiciunea pe care strainii o au cand e vorba de romani. E o lupta cotidiana! Eu i-as numi curajosi pe toti cei care pleaca sa munceasca in strainatate. Numai bine!
- de gabiks:ptr doriana. exact asa cred si eu, chiar am scris mai sus ... ce loc caldut in occident?!?!? normal sa sunt la inceput circumspecti, insa iti dau sansa sa arati ca vrei, ca poti, ca esti in stare.... dar in tara mea de origine nu aveam din nastere asa ceva.... singura sansa pe care as fi avut-o ar fi fost poate "plata in natura" .... de toata jena, te simti al nimanui, parca esti intr-un roman d-al lui dostoievski....... al nimanui, in tara nimanui.......... ca medic rezident in primul an aveam un salariu de 90 euro pe luna si multe frustrari. luam parte la o continua batjocura in spital, mi-era rusine sa-i privesc pe pacienti in ochi, si unii incercau sa-mi dea cate-un cadou....mie !! care oricum nu puteam mai mult de o varba buna... in unele situatii chiar nu ajuta, numai o vorba...
- de doriana:Va inteleg furia...Ce sa zic, pana la urma exilul ne slefuieste viata, mentalitatea. Ideal ar fi sa uitam suferinta de-acasa si sa incercam sa schimbam ceva acolo, chiar daca tara pare vanduta coruptilor. Ma bucur ca va merge bine in patria de adoptie (Germania? anul viitor ma voi muta si eu acolo), Va doresc mult succes in continuare!
- de gabiks:multumesc mult, Doriana!"furia" nu e chiar furie.. nu putm uita ce ani de zile am trait... am parinti ramasi in tara. anul acesta am fost cu tata, bolnac de cancer (forma incipienta, neagresiva) pe la doctori, in bucuresti... mare mizerie !! si mi-amm amintit toate cele,de pe vremuri,... stand pe holul spitalului si asteptandul pe "medic" i-am observat pe medici, pe asistente, pe bolnavi... BATAIE DE JOC !!! da capo al fine
- de *:vladutze ,scosasi iar capu ala de sobolan?De cind ai scris aberatiile alea in articolul "Destine diferite pentru acelaşi soi de criminali" te-ai descalificat rau de tot in fatza noastra.Astept ca gds sa stearga postul.
- de luca gherasim:Vreau sa-l aud pe Gherasim Luca 1. anterior lui decembrie 1989, Gherasim Luca, din cand in cand, participa la emisiunile "Europa Libera", ascultate pe ascuns in Romania. Cunoscutii imi spuneau: Ba te-am auzit la Europa Libera? Cum procedezi de te faci auzit?. Ma considerau enigmatic, integrat intr-o retea ultrasecreta. Se stie prin ce incalceli trebuia sa treaca un text pentru a fi publicat la Europa Libera! 2. Nu l-am auzit nicio data pe Gherasim Luca. Vroiam sa-i aud vocea. Citesc si - i recitesc poemele. Imi place avangardismul. Opera Herdei Muller are unele apropieri. Nici un avangardist nu a primit Premiul Nobel, asa mi se pare, insa cei care apeleaza la avangardism sunt cautati si onorati. Fara avngardism nu se poate edifica viitorul umanitatii si nici speranta de a intampina semeni de pe alte areale ale Universului. 3. Nu ar da rau cei care sunt apropiati de avangardism si se ocupa cu diseminare sa posteze si cate un "filmulet sonor" cu avangardistii sub denumire de " .Filmoteca avangardistilor". E posibil ? luca gherasim 07 48 59 59 14, www.manecognitiva.ro . Manecognitiva- agentia europeana de capital intelectual si inteligenta artificiala.
- de mara:mi se pare de-a dreptul incredibil ce citesc! fratilor, sunteti dusi cu totii! ce e cu frustrarile astea pe voi? nu stiti decat sa aruncati cu noroi in munca unui om?vlad chiar e preocupat de ceea ce face...si e intr-adevar un diplomat daca a reusit sa se abtina de la replica. v-as sfatiu pe toti sa studiati erorile logice si sa cititi de o mie de ori eroarea argumentului la persoana pana va intra bine in cap! in cazul in care doriti sa aduceti critici, aduceti-le scriiturii si nu scriitorului, pentru ca nu va prezinta viata personala, ci o opinie privitoare la un anumit subiect. cat despre partea cu fugitu/salvatul, cred ca vlad se referea la faptul ca cei amintiti in articol au reusit sa se "salveze" din punct de vedere cultural, spiritual...si nu doar sa fuga de sub dictatura! au reusit sa duca numele tarii noastre prin locuri unde nu exista doar **** si noroi. dar ma rog, astea probabil ca sunt mai greu de inteles acefalilor frustrati care nu stiu sa faca terapie pe tema asta sau macar sa tina un jurnal...pentru a-i scuti pe altii de propriile lor frustrari de progenituri sarace si ratate tocami din aceasta cauza. vlad, felicitari!
