Oricât de surprinzător ar putea părea, cercetătorii americani au descoperit că oamenii nu mănâncă alimente nesănătoase pentru că acestea ar fi gustoase. Oamenii de ştiinţă au emis o ipoteză potrivit căreia fiinţele umane dezvoltă atât de uşor obişnuinţe încât, odată ce în conştiinţa socială s-a creat o asociere între o activitate şi un anumit aliment – de exemplu, se ştie că atunci când ne uităm la un film „trebuie“ să mâncăm floricele de porumb – aceasta va rămâne universal valabilă, chiar dacă respectivul aliment nu este bun la gust.
Cercetătorii de la Universitatea Southern California au conceput un test pentru a vedea ce anume ne face să mâncăm mai mult decât este nevoie. Ei au abordat oamenii adunaţi la un cinematograf şi le-au dat floricele proaspăt făcute, dar şi pop-corn vechi de o săptămână. S-a constatat că persoanele care nu obişnuiesc să mănânce vreo gustare atunci când privesc la televizor au consumat mai puţine floricele vechi, cel mai probabil pentru că nu le-a plăcut gustul. În schimb, cei care au declarat de la bun început că pop-cornul face parte din ritualul din faţa televizorului au mâncat aceeaşi cantitate de floricele vechi şi proaspete. Cu alte cuvinte, pentru cei obişnuiţi să mănânce atunci când urmăresc un film chiar nu a contat dacă floricelele erau sau nu bune la gust. „Oamenii cred că obiceiurile alimentare sunt activate de gustul mâncării. În definitiv, nimănui nu îi place să mănânce pop-corn vechi de o săptămână, rece şi cu textură de burete. Numai că, odată ce o persoană şi-a format un astfel de obicei, nu îi mai pasă de gustul mâncării. Va mânca aceeaşi cantitate, indiferent dacă alimentul respectiv este proaspăt sau rânced“, a explicat Wendy Wood, unul dintre autorii studiului.
Studiu comparativ
Oamenii de ştiinţă au oferit floricele de porumb şi membrilor unui grup de control care urmăreau diverse filmuleţe într-o sală de şedinţe, nu la cinematograf. În această încăpere, un spaţiu care nu este asociat în mod obişnuit cu consumul de pop-corn, a contat foarte mult pentru participanţi dacă floricelele aveau sau nu gust bun. În plus, în afara contextului „cinematograf“, chiar şi persoanele care în mod obişnuit mănâncă pop-corn atunci când se uită la televizor au consumat mai puţine floricele râncede, confirmând astfel măsura în care indiciile de mediu pot declanşa comportamente de alimentaţie automate. „Rezultatele arată cât de mult influenţează mediul comportamentul uman, mai ales pe cel alimentar. Uneori, voinţa şi intenţiile bune nu sunt suficiente, de aceea trebuie să ne «păcălim» creierul să controleze mediul, nu să se întâmple invers“, a explicat David Neal, coordonatorul studiului.
Studiul efectuat de cercetătorii americani are implicaţii importante pentru înţelegerea fenomenului de alimentaţie excesivă şi a bolilor care pot determina oamenii să mănânce chiar dacă nu le este foame sau nu le place gustul mâncării. „Atunci când mâncăm în mod repetat un anumit aliment, într-un anumit mediu, creierul nostru ajunge să asocieze alimentul respectiv cu mediul şi ne impune să continuăm astfel atâta timp cât factorii de mediu sunt prezenţi“, a mai spus David Neal, coordonatorul studiului.
