Creier de orăşean
Aşezările urbane de dimensiuni medii mari sunt de mult considerate un factor de risc pentru maladiile mentale, relatează www.ditadifulmine.com. În afară de poluarea fonică, haos şi alţi factori care fac ca oraşele noastre să fie din ce în ce mai dificil de suportat, de câteva decenii, epidemiologii sunt conştienţi de faptul că oamenii care locuiesc în oraş sunt mai predispuşi „să-şi piardă minţile“ decât confraţii lor care trăiesc la sat. Până acum, fenomenul nu a fost studiat cu atenţie, însă un nou studiu realizat de Andreas Meyer-Lindenberg, de la Universitatea din Heidelberg, Germania, a demonstrat faptul că anumite structuri cerebrale ale orăşenilor reacţionează altfel decât în cazul persoanelor care locuiesc la ţară. Din câte se pare, viaţa la oraş poate avea repercusiuni asupra biologiei cerebrale, repercusiuni care au fost mult timp subapreciate. Meyer-Lindenberg şi-a concentrat cercetările asupra schizofreniei, care în oraş pare să afecteze o persoană din 100. „Riscul de schizofrenie este dublu şi se observă, de asemenea, o creştere a anxietăţii şi a depresiilor. Scopul studiului a fost de a arăta ce legături există între viaţa la oraş şi bolile mintale“, a explicat Meyer-Lindenberg.
Rezultatele studiului
Pentru studiul lor, cercetătorii au comparat activitatea creierului în cazul unui grup de voluntari din zona urbană şi a altui grup din mediul rural, care au fost solicitaţi să rezolve un test de aritmetică. Testul era astfel conceput încât participanţii la studiu au obţinut doar punctaje mici. În plus, în timpul testelor, studenţii au purtat căşti, prin intermediul cărora cercetătorii transmiteau mesaje demoralizante şi negative. „Le-am spus studenţilor care obţineau rezultate sub medie să se grăbească, astfel încât să îi facem să simtă că vor eşua“, a explicat specialistul.
Rezultatele studiului au indicat faptul că regiunile creierului denumite amigdală şi cortex cingular deveneau des hiperactive în situațiile stresante, în cazul celor din mediul urban. Aceste două regiuni ale creierului, amigdala şi cortexul cingular, care sunt implicate în formarea emoţiilor şi declanşarea stărilor de anxietate, pot influenţa determinant ratele crescute de afecţiuni psihice întâlnite în zonele urbane.
„Ştim cu ce se ocupă amigdala. Este vorba de un senzor de pericol al creierului şi din acest motiv este legată de stările de anxietate şi de depresie. De asemenea, cortexul cingular este important pentru controlul emoţiei şi pentru relaţionarea la un mediu advers“, a explicat prof. Meyer-Lindenberg.
De altfel, studii precedente au indicat faptul că persoanele din mediul urban prezintă un risc cu 21% mai crescut de a suferi de tulburări legate de anxietate, respectiv un risc cu 39% mai ridicat de a experimenta dese schimbări de dispoziţie, toate acestea fiind elemente care definesc instabilitatea emoţională.
