Indiferent dacă este vorba de cosmologie sau genetică, rolul computerului în gestionarea datelor devine din ce în ce mai important. Revista Science a urat bun-venit unei noi ere, în care tehnologia va fi cea care va arăta calea spre noi descoperiri.
Oamenii de ştiinţă riscă să „se piardă“ printre date, la fel ca exploratorii care trec printr-o „junglă necunoscută“. Din fericire, această imagine va fi de domeniul trecutului pentru că de acum înainte computerul le va da o mână de ajutor să facă un pic de ordine printre vrafurile de publicaţii, date, numere şi rezultate. Dacă este adevărat că ştiinţa nu ar fi ştiinţă fără un pic de filosofie, pe viitor, mâna dreaptă a oricărui cercetător va fi informatica. Aceasta este părerea a doi oameni de ştiinţă de la Universitatea din Chicago, care în cel mai recent număr al revistei Science au vorbit despre viitorul unei ştiinţe în care computerele vor fi cele care vor indica omului calea ce trebuie urmată pentru a face noi descoperiri. În opinia celor doi specialişti, în ultimii ani, rolul computerului s-a extins de la analizarea rezultatelor la emiterea de ipoteze, inaugurând astfel o „nouă era în cercetare“. Importanţa computerelor în ordonarea şi clasificarea enormei cantităţi de date produse de laboratoarele din toată lumea este de mult clară pentru toată comunitatea ştiinţifică. „Astăzi, nici un om de ştiinţă nu poate să spere că are sub control tot ceea ce a fost publicat elocvent pentru domeniul său de specialitate“, au explicat James Evans şi Andrey Rzhetsky. Prin simpla introducere a cuvintelor-cheie în arhiva PudMed, de exemplu, un biolog care face studii despre cancer poate găsi milioane de articole pe marginea acestui subiect, plus peste 200 de milioane de pagini de internet şi milioane de gigabytes în baza de date a diferitelor institute.
Un ajutor de nădejde
În opinia celor doi cercetători, „această explozie digitală a cunoaşterii schimbă privirea panoramică asupra ştiinţei“. „Computerele au deja un rol fundamental în a ajuta oamenii de ştiinţă să înmagazineze, să manipuleze şi să analizeze datele. Acum, noile caracteristici le extind funcţia de la analiză la ipoteză, făcându-le capabile să integreze cunoştinţele publicate cu datele experimentale“, au mai subliniat cei doi. În acest fel, computerul va fi cel care va identifica noile modele şi relaţiile inedite, făcând legătura între aspecte care altfel riscau să rămână izolate. Principiul unei ştiinţe conduse de computere pare a fi destinat să se consolideze tot mai mult în următorii zece ani, când programele actuale vor fi prevăzute cu instrumente tot mai avansate. De altfel, computerele au devenit încă de acum instrumente de lucru în diverse discipline, de la biomedicină la chimie, de la genetică la cosmologie.
Ştiinţa… computerizată
Mai ales în acest ultim domeniu, introducerea unor computere capabile să lanseze ipoteze a dus la crearea unei adevărate revoluţii culturale. „Timp de peste 20 de ani, cosmologii au utilizat computerele pentru a pune la încercare modelele desenate de om. Acum însă, creşte conştientizarea faptului că, dacă omul dă computerului comenzile potrivite, acesta din urmă va găsi noi conexiuni între fragmentele de date, pentru a propune apoi modele de o complexitate imposibilă pentru mintea umană“, a explicat Carlton Baugh, de la Institutul de Cosmologie Computaţională din cadrul Universităţii Durham.
Un fenomen similar se întâlneşte în domeniul geneticii, unde bioinformatica permite gestionarea a milioane de secvenţe de ADN, memorate în baze de date precum GenBank, arhiva genetică on line a Institutelor Naţionale de Sănătate (Nih). În studiile de asociere genetică, de exemplu, computerele permit compararea tuturor genelor persoanelor afectate de anumite maladii cu cele ale unui grup de control, pentru a identifica astfel care sunt mutaţiile responsabile de producerea afecţiunii.
