Atunci când zâmbim, la nivel cerebral „se aprinde“ o luminiţă, care străluceşte diferit în circuitele neuronale ale femeilor şi bărbaţilor.
Faptul că bărbaţii şi femeile sunt diferiţi este un lucru bine ştiut, în legătură cu care nimeni nu mai are nici un fel de îndoială. Mai nou, s-a demonstrat însă că reprezentanţii celor două sexe nu au nimic în comun nici măcar atunci când râd. Cel puţin aceasta este concluzia la care au ajuns specialiştii de la universităţile americane Stanford şi Durham, care cu ajutorul tehnologiilor de „brain imaging“ au analizat reacţiile bărbaţilor şi femeilor la auzirea unor bancuri, anecdote sau la vizionarea unor comedii. Simţul umorului a fost „scanat“ cu ajutorul rezonanţei magnetice, folosindu-se toate tipurile de umor, de la glume vulgare sau sofisticate, şi până la comedii demenţiale şi umor negru, pentru a smulge un zâmbet subiecţilor. „Dacă subiecţii râdeau zgomotos, o anumită zonă cerebrală se lumina“, a povestit Kathleen Stein, unul dintre coordonatorii studiului. Zona stimulată de simţul umorului este mai ales cea a cortexului prefrontal, responsabilă cu înţelegerea limbajului şi cu luarea deciziilor. În acelaşi timp însă şi sistemul limbic, care reglează simţul plăcerii cu ajutorul dopaminei, are un rol important. De altfel, aceasta este şi zona care face diferenţa între cele două sexe. „În medie, femeile şi bărbaţii râd la acelaşi număr de poveşti amuzante. Diferenţa este că femeile prezintă o activitate mai intensă în cortexul prefrontral stâng. Acest lucru sugerează că informaţiile sunt procesate în mod mai detaliat şi că femeile realizează o elaborată decodificare a limbajului. În plus, şi răspunsul sistemului limbic este mai mare decât la bărbaţi, iar asta înseamnă o savurare mult mai profundă“, a explicat Dean Mobbs, care a coordonat echipa de specialişti de la Universitatea din Stanford. Cu alte cuvinte, femeile au nevoie de mai mult timp să decidă dacă o glumă este chiar bună, în timp ce reprezentanţii sexului tare au o reacţie imediată. În acelaşi timp însă, femeile au parte de o bucurie mult mai profundă la auzirea unei glume bune.
Fiecare cu umorul lui
Acesta nu este primul studiu legat de simţul umorului. În 2003, profesorul Robert Wiseman de la Universitatea Hertfordshire a lansat aşa-numitul „Laugh Lab“ (laboratorul râsului), cerând internauţilor să aleagă bancul preferat. Folosind materialul obţinut, specialistul a formulat propria teorie despre umor. Testele realizate cu ajutorul desenelor animate de către Andrea Samson de la Universitatea elveţiană din Freibourg au separat „zâmbăreţii“ în empatici şi sistematici. Primii au tendinţa să se amuze plecând de la mentalitatea personajelor din poveste, în timp ce reprezentanţii celei de-a doua categorii se bazează mai mult pe logică. Femeile se încadrează mai mult în prima categorie.
Căutătorii de experienţă
Studiul de la Freibourg a mai identificat încă o categorie de „zâmbăreţi“, cea a „căutătorilor de experienţe“. Aceştia sunt cei mai curioşi, indiferent că sunt femei sau bărbaţi. Pentru ei, gluma reprezintă o noutate pe care să îşi exerseze inteligenţa. Umorul lor preferat este cel jucat pe nonsensuri, „glume filosofice“, care lasă loc imaginaţiei. „Căutătorii de experienţă prezintă o activitate mai intensă la nivelul hipocampului, atunci când apreciază un nonsens“, a explicat coordonatorul studiului. Iar hipocampul este acea parte a creierului care reacţionează în faţa unor situaţii noi.
