Aglomeratie pe strada Unirii din Craiova, unde de mai bine de o saptamâna si-au instalat masutele vânzatorii de martisoare. Traditionalele martisoare din metal: potcoave, trifoi cu patru foi, cosari au fost inlocuite cu cele considerate moderne: din matase, portelan sau chiar din aur sau argint…
Ingeniozitatea comerciantilor craioveni nu are limite. In locul traditionalelor martisoare, pe mesele acestora gasesti bibelouri, jucarii din plus, coliere, pietre asa-zise semipretioase, bijuterii din aur de 18 carate. Pâna si snuruletul impletit cu fir alb si rosu a fost „modernizat“ si inlocuit cu un singur fir rosu, cu panglici din plastic sau funde. Cu greu poti gasi un martisor traditional, iar comercianti care sa fie si producatori, cu atât mai putin.
„Din pacate, incet, incet dispare traditia!“
Aproximativ 350 de comercianti au obtinut autorizatie de la Primaria Craiova pentru vânzarea martisoarelor. Dintre acestia, daca poti gasi maximum cinci producatori de martisoare, restul le cumpara din târgurile comerciale din Bucuresti. Surprinzator, desi sunt lucrate manual, cu multa migala, martisoarele create de craioveni au preturi extrem de mici, incepând de la 4.000 de lei si mergând pâna la maximum 15.000 de lei.
„Lucram la martisoare de la sezon la sezon, aproximativ un an. Suntem pensionari, iar de peste 20 de ani asta este pasiunea noastra. Nu avem un atelier, lucram in una din camerele casei. Realizam in special martisoare din flori care se pot agata in piept, dar si aranjamente florale care se pot atârna pe pereti, gen tablouri. Este o munca migaloasa, intâi semanam semintele de flori, le ingrijim, uscam florile… Dupa aceea incepem sa le transformam in aranjamente. Folosim stinghii din lemn, pânza pe care lipim florile, fire de grâu… Din pacate, incet, incet dispare traditia, majoritatea vânzatorilor au inceput sa aduca la vânzare martisoare-breloc, bibelouri, am vazut chiar si pantofi, toate acestea luate de prin târgurile comerciale…“, a povestit Serban Popa, pensionar, care face martisoare impreuna cu sotia sa.
Martisorul il ocroteste pe cel care il poarta
Aceeasi dezamagire privind martisoarele existente pe piata craioveana o au si reprezentantii Centrului Judetean pentru Conservarea Culturii Traditionale Dolj. „Din pacate, multi oameni au incetat sa mai poarte martisoare. Majoritatea celor existente pe piata craioveana sunt pur si simplu imposibil de purtat. Alti oameni refuza traditia purtarii martisorului… Ca majoritatea obiceiurilor traditionale, si martisorul incepe sa dispara. Martisoarele existente pe piata sunt kitschuri, deoarece craiovenii isi utilizeaza inventivitatea pentru a obtine bani! Ar fi extraordinar daca macar ideea de baza a purtarii martisorului ca aducator de noroc s-ar pastra. La snururi erau atârnate amulete, sub forma unor monede din argint (pentru ca purtatorii lor sa fie curati ca argintul), de arama sau chiar aur, apoi au imbracat forma potcoavelor, cosarilor, trifoiului sau personajelor cu valoare simbolica cunoscute in basme sau legende“, a mentionat Amelia Pana Etegan, directoarea Centrului Judetean pentru Conservarea Culturii Traditionale Dolj. Cea mai importanta semnificatie a unui martisor, din cele mentionate de specialistii in conservarea culturii, o are snurul, nu atât de mult obiectul daruit. Potrivit traditiei, martisorul are rolul de a-l ocroti pe cel care il poarta. Martisorul are si conotatii religioase, dar este si un vestitor al primaverii.
Stiati ca?
Actul cultural traditional cel mai important era chiar confectionarea martisorului din doua fire rasucite de culoare alb si rosu (arnici, bumbac, matase), simbolizând sacrificiul, sângele, viata si puritatea, curatenia.
Martisorul mai poarta si numele de martisug, mart, martug.
In Grecia se crede ca martisorul apara pielea frageda a copiilor si tinerelor fete de soarele de martie. Aici se impletesc intr-un snur doua fire, alb sau auriu si rosu, care se poarta la incheietura mâinii sau la picior, dupa ce a fost expus toata noaptea la lumina stelelor, pe o tufa de trandafir.
