Industria IT, soluția miraculoasă pentru dezvoltarea Craiovei?

Principala investiție în industria IT este resursa umană


Centrele universitare importante din România au atașate sectoare IT în plină dezvoltare. Resursa umană furnizată de universități este cea mai importantă investiție din această industrie, care a ajuns la o cifră anuală de afaceri de peste cinci miliarde de euro, reprezentând circa 6% din PIB. Studiile privind dinamica polilor de business IT arată unde se află acum Craiova, în raport cu alte centre universitare importante din țară, precum Cluj, Iași sau Timișoara. Clujul a mizat inteligent pe resursa umană și a câștigat, devenind al doilea pol IT din România, după București. Poate Craiova să procedeze la fel?

Statisticile arată că cifra de afaceri cumulată a firmelor IT din România s-a dublat în perioada 2011-2016 și depășește în prezent cinci miliarde de euro, în condițiile în care acest sector deține o pondere tot mai ridicată în economia națională, circa 6% din PIB, conform unui studiu citat recent de presa centrală. Piața IT este acoperită de firmele cu activități în producerea de soft sub variate forme și consultanță în producerea de soft și implementarea de produse, fără a include aici tehnologiile comunicării sau comerțul cu amănuntul în domeniu. Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES) a realizat o analiză comparativă a evoluției principalelor centre IT din România în perioada sus menționată, iar concluziile sunt extrem de interesante. Astfel, statistica arată că numărul angajaților din IT a crescut cu 75%, ajungând la peste 100.000. Se remarcă în această perioadă dublarea numărului de start-up-uri, de la 1.800 la 3.800. Tinerii antreprenori sunt promotorii unor idei noi și au o nouă atitudine de business. Dinamica de dezvoltare a centrelor IT în perioada studiată arată care este trendul în acest sector.

Clujul, orașul programatorilor

Studiul făcut de ARIES arată că, după București, municipiul Cluj-Napoca este principalul pol de business IT din România. Toate orașele care au o dinamică interesantă în dezvoltarea sectorului IT au ceva în comun: sunt centre universitare importante, care produc resursa umană atât de necesară sectorului IT. Analiza ARIES ne indică, totodată, decalajele între Craiova și celelalte centre universitare importante din România, care au arondate sectoare IT în plină dezvoltare. Astfel, dacă în perioada 2011-2016 numărul firmelor IT din Dolj a crescut de la 220 la 300, în Iași acesta a crescut de la 370 la 630, în Timiș de la 500 la 700, iar în Cluj de la 800 la 1.400. Evident, Bucureștiul a rămas cel mai mare centru IT, cu o creștere de la 3.900 la 5.400 de firme. Doljul era însă depășit ca rată de creștere a numărului de firme IT de județe precum Bihor (260-370), Brașov (450-600) sau Constanța (240-320), județe cu mediu universitar mai scăzut. Studiul mai spune că aproape 40% din companiile IT sunt localizate în București, iar 10% în Cluj. Timiș ocupă următorul loc cu doar 4%, în timp ce Doljul ocupă ultimul loc în clasament, cu doar 2,1%. Din datele analizate, se observă că județul Cluj are cea mai mare rată de creștere din România a numărului de firme IT – 81%, urmat de Iași – 71%. Se conturează astfel două dinamici, una de creștere susținută (Cluj, Iași) și alta de creștere lentă (București și Timiș – 39%). Practic, în perioada 2011-2016, sectorul IT a cunoscut o adevărată explozie, numărul de firme crescând cu 75%. La nivel național, cele mai multe firme (43,2%) aveau ca principal domeniu de activitate crearea de soft la comandă (43,2%), urmate în clasament de firmele de prelucrare a datelor și administrarea paginilor web (16,8%) și de cele de consultanță în tehnologia informației (15,4%).

În Cluj însă, peste 63% din firme sunt concentrate pe producția de software, în timp ce în București procentul este de doar 37%. Datorită acestui fapt, Cluj-Napoca este numit „orașul programatorilor“. În 2016, Clujul avea 14.600 de angajați în industria IT, în timp ce Doljul avea numai 2.000, lucru care spune multe despre raportul de forțe în acest domeniu. Dacă ne raportăm la Cluj, Iași sau Timiș, cu doar 2.000 de salariați în IT, Doljul stătea foarte prost. Totuși, un număr comparabil de salariați mai totalizează acum întreprinderi precum Electroputere (740), Avioane (270), Popeci (700), MAT (90) și Elpreco (340), cândva mândria industriei tradiționale craiovene. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că în 2016 existau în Oltenia 630 de unități asimilate industriei IT, cu un număr de 2.800 de salariați și o cifră cumulată de afaceri de peste 70 de milioane de euro. Statistic așadar, jumătate din numărul firmelor din Oltenia funcționau în Dolj, pe locul următor situându-se Vâlcea – cu 120 de firme, în timp ce județele Gorj, Mehedinți și Olt totalizau 210 firme.

Economia bazată pe cunoaștere, un model de succes


Am văzut mai sus că polii de business IT se dezvoltă în special în jurul marilor centre universitare. Vom vedea mai jos însă că nu doar faptul că sunt centre universitare contează, ci și modul în care comunitățile locale au reușit să gestioneze și să exploateze acest avantaj competitiv. Să luăm exemplul municipiului Cluj-Napoca, cel mai important pol de business IT după București. Comunitatea locală de aici a pus la punct o strategie de dezvoltare pe termen lung, în care sectorul IT joacă un rol central. Presa națională a publicat recent un interviu cu cel care coordonează această strategie, prof. Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca și profesor asociat la Michigan State University. Cu studii în SUA, Franța și Austria, prof. Hintea a făcut în ultimii ani cercetări pe sute de comunități mai mici sau mai mari din România, observând atât problemele majore care apar peste tot, cât și oportunitățile care ar putea fi exploatate.

Ideea unei strategii pe termen lung pentru oraș a aparținut Universității din Cluj, a arătat Hintea. Instituția de învățământ a încheiat un parteneriat cu municipalitatea și s-a angajat să identifice problemele strategice mari și să furnizeze idei de intervenție pe termen lung. Au fost 26 de grupuri de lucru, circa 600 de oameni au lucrat la proiect timp de doi ani pe o metodologie comună, iar la sfârșit au realizat o analiză comparată. Analiza statistică a datelor a durat circa șase luni. Rata de refuz a celor contactați pentru a lucra la proiect a fost zero, spune prof. Hintea, cu toate că oamenii implicați aveau interese diferite, joburi diferite și afilieri politice diferite. Strategia lor, aprobată în unanimitate în consiliul local, a fost să țină în Cluj resursa umană educată, furnizată de universitate. „Strategia are un singur rost: să te poți focusa pe ceva. Restul sunt povești. Din sutele, miile de idei, tu trebuie să vezi care sunt factorii strategici cheie. Aceștia au două caracteristici: influențează pe termen lung și de o manieră puternică structurală“, spune prof. Hintea.

În Cluj, au identificat trei asemenea factori strategici. Primul a fost „universitatea“. Universitatea „Babeș-Bolyai“, cea mai mare și mai bine cotată din țară. Al doilea factor strategic a fost „inovația“. Și-au propus construirea unei economii locale bazate pe cunoaștere („knowledge based economy“). „Ultima noastră analiză arată că jumătate din profitul firmelor din Cluj a ajuns să fie furnizat de economia bazată pe cunoaștere. IT-ul este cel mai cunoscut, dar este vorba și despre alte tipuri de industrii relaționate, inclusiv manufactura bazată pe cercetare-dezvoltare“, mai spune prof. Hintea. În consecință, textura orașului a fost deplasată către un astfel de tip de economie.

Al treilea factor strategic identificat a fost „participarea“. Au observat că cetățenii sunt implicați în proiectele comunității și răspund pozitiv atunci când sunt încurajați să participe cu idei. Pentru strategia de dezvoltare pe termen lung au făcut voluntariat. „Dacă reușești să aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimbă. La noi s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativă, ideea că oamenii pot vota pentru proiecte etc. Există un centru care se ocupă de proiecte participative“, a mai spus prof. Călin Hintea. Cei din Cluj au definit conceptul de „calitate a vieții“ în urmă cu zece ani, un indicator pe care îl măsoară periodic, pentru a vedea ce este de făcut pentru a ține în oraș oamenii educați furnizați de universitate. Acești oameni sunt acum motorul dezvoltării economice a Clujului. În IT, resursa umană este cea mai importantă. Produsele IT au o valoare adăugată mare, ele merg în general la export și aduc bani în țară, iar banii sunt injectați în economia locală, ajutând și alte sectoare să se dezvolte, cum este, spre exemplu, cel al serviciilor.

În aceste condiții, nu este de mirare că municipiul Cluj-Napoca a ajuns un magnet demografic pentru mulți români care aleg să migreze intern. Poate Craiova să aplice aceeași rețetă, încurajând dezvoltarea sectorului IT? În episodul următor vom vedea ce spun IT-iștii despre această problemă.



Comenteaza acum

Alte stiri

Sumarul ediției de luni, 15 octombrie 2018

Actualitate

» Comisia Europeană face audit privind pesta porcină africană în România
» Ministerul Muncii: În România sunt 95.889 de persoane nevăzătoare, din care 2.770 sunt copii
» Poliţia Română: 12 şoferi, prinşi cu peste 200 km/h, săptămâna trecută
» Protestatarii #rezist, după decizia privind declararea obligatorie a mitingurilor: Dăm statul în judecată
» Cât de sănătos mănâncă românii, din producţia locală. Pe ce loc se află România în Europa la consumul de pesticide
» Amenzi de peste 2,8 milioane de lei în weekend, la nivel naţional
» Prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni în Oltenia şi la munte
» Ministrul Justiţiei i-a trimis preşedintelui propunerea de numire a Adinei Florea la şefia DNA, în pofida avizului negativ dat de CSM
» Alertă de securitate în Germania. Luare de ostatici în Gara centrală din Köln. UPDATE: Au fost trase focuri de armă
» Caz rar la Maternitatea din Ploieşti: S-a născut un bebeluş cu două penisuri
» ÎCCJ: Există obligaţia de declarare prealabilă a adunărilor publice atunci când acestea se desfăşoară în pieţe ori pe căile publice
» Conflictul din PSD. Ţuţuianu, despre lista nemulţumiţilor din partid: Am vorbit cu unii colegi şi nu sunt puţini deloc
» Mehedinţi: Băut, fără permis a provocat un accident
» Olt: Participarea jandarmilor în Ștafeta Veteranilor

Publireportaj

» Diversificarea activităţii Darling Acoustic SRL prin producţia de sisteme audio
» „Dezvoltarea și diversificarea activității World Trans Systems SRL prin renovarea, modernizarea hală de producție și prin achiziționarea unei linii tehnologice pentru fabricarea tâmplăriei PVC cu geam termoizolant”

Dolj

» Craioveni afectați de blocarea la vânzare a unui lot de Loganuri
» Liceul, vis imposibil pentru unii copii din comuna Gângiova
» E luni, e târg, e trafic de coșmar
» Hackaton NASA la Craiova
» Arest prelungit pentru fraude cu carduri de credit
» Întreruperi energie electrică de mâine
» Dinel Staicu, eliberat condiționat
» IPJ Dolj şi-a reînnoit parcul auto cu 23 de maşini
» Poliţiştii doljeni au iniţiat o campanie pentru prevenirea infracţiunilor silvice
» Drumul Expres Craiova – Piteşti, contestat şi după atribuire
» Dolj: 85 de şoferi, prinşi conducând cu viteză peste limita legală

Gorj

» Pregătiri pentru prima şedinţă a Comandamentului de iarnă, la Rânca
» Primăria Târgu Jiu nu are încă administrator public
» Primarul Romanescu s-a trezit cu primăria făcută de râs
» Consumatori de droguri, depistaţi în centrul oraşului Târgu Jiu
» VIDEO Gorj: Bătrân în stare gravă după ce a luat foc
» Prefectul de Gorj, Ciprian Florescu, vrea să revină în politică
» Gorj: Supermarket din Târgu Jiu, amendat cu 40.000 de lei de către inspectorii sanitar-veterinari

Mehedinţi

» Mehedinţi: 28 de incendii în weekend

Vâlcea

» Vâlcea: O mie de preşcolari din mediul rural, în programul „Fiecare copil merită o poveste“

Sport

» România U21 pregăteşte ultimul asalt
» „Leii“ au strâns puncte la Cluj și Bihor
» Trupa lui Radu Vitan a spart gheaţa la Liga Elitelor (galerie foto)

Sanatate

» Problemele glandei tiroide
» Ce analize medicale de prevenție recomandă medicii

Educatie

» Cum pregătim copiii să facă performanță la școală
» O învăţătoare atrage atenţia: Poezia „Balada unui greier mic”, de Topârceanu, a fost „masacrată” în manualul de clasa a doua
» Program de burse de studiu în Marea Britanie pentru elevii de clasa a X-a

Magazin

» Horoscop
» Bancul zilei
» Cum prevenim furturile din autoturisme
» Un serial TV despre hărţuirea preadolescenţilor va fi difuzat în premieră mondiaă
» Meghan Markle și prințul Harry vor deveni părinţi

Top