Megacontractul de peste 60 de milioane de euro pentru colectarea și transportul gunoiului din Dolj a fost atribuit zilele trecute singurei asocieri de firme care a depus ofertă. Contractul, componentă a Master Planului de Deșeuri, va fi semnat doar după ce fiecare dintre consiliile locale din județ va aproba documentul și tarifele propuse de câștigător. Marea problemă a implementării lui în mediul rural este obligativitatea impunerii taxei speciale de salubrizare, care se va plăti precum impozitul la casă sau mașină. Dacă nu vor reuși să colecteze banii de la oameni, primăriile se vor vedea obligate să suporte costurile din bugetele locale. Pentru Salubritate Craiova, firma primăriei care colectează gunoiul din oraș, desemnarea operatorului pe întregul județ înseamnă începutul sfârșitului, deoarece va rămâne doar cu activitățile de măturat stradal și deszăpezire.
Asocierea de Dezvoltare Intercomunitară Ecodolj, formată din consiliile locale din Dolj, a desemnat câștigătorul contractului de concesiune a activității de colectare, transport și de operare a stației de sortare și transfer de la Goicea. Este vorba de un contract de circa 250 de milioane de lei fără TVA (64,5 milioane de euro cu TVA), redus substanțial față de valoarea estimată calculată de ADI Ecodolj de 349 de milioane de lei fără TVA (90,5 milioane de euro cu TVA). La licitație s-a înscris o singură asociere de firme: Iridex Grup Salubrizare – Servicii Salubritate București – Iridex Group Import – Export cu susținător Iridex Grup Construcții, controlată de Cornel Pascu, un apropiat al lui Dan Voiculescu, condamnat pentru fapte de corupție. De licitație se arătase interesată și SC Salubritate Craiova SRL, societate deținută de Primăria Craiova, dar, surprinzător, aceasta s-a retras și nu a mai depus ofertă, deși acest lucru însemna practic pierderea celei mai mari părți din activitatea ei, cu consecințele de rigoare. Asocierea de firme care a câștigat contractul va colecta și transporta gunoiul din județ la groapa de la Mofleni în următorii opt ani, perioadă în care va plăti o redevență de 1,7 milioane de lei pe an. Activitatea și-o va susține cu utilajele proprii și cu cele puse la dispoziție de Consiliul Județean Dolj, achiziționate deja și care stau trase pe dreapta de cel puțin trei ani. Marea problemă a firmei va fi modul în care va reuși să colecteze banii de la fiecare contribuabil din județ, în condițiile în care aceștia nu sunt obișnuiți să plătească pentru colectarea deșeurilor și nici nu se înghesuie să-și plătească taxele și impozitele pentru casă, teren sau mașină. Povara fiscală riscă să cadă tot pe umerii primăriilor din următorul motiv. Potrivit legii în domeniu, gospodăriile care nu au contracte încheiate și nici nu vor să încheie vor fi trecute la taxe și impozite cu o nouă taxă: cea de salubrizare, deci vor figura datori la început de an așa cum se întâmplă cu terenul, casa și mașina. În atare situație, primăriile vor fi obligate să colecteze o taxă în plus. Banii, indiferent că sunt din bugetul local sau că vin direct de la cei care semnează contracte, ajung în conturile firmei. Cu ei își finanțează activitatea. Ce se întâmplă dacă nu își recuperează banii? Aici sunt două variante: suportă ea costurile și execută primăriile sau renunță la contract.
La modul realist, contractul nu va putea fi pus în practică până în toamna anului viitor, deorece depinde de implementarea altui proiect: montarea containerelor îngropate în Craiova, contract atribuit acum o săptămână. Aici, lucrurile ar trebui finalizate în opt luni. Abia după aceea, Iridex va prelua containerele și va putea opera. Și mai este un hop. ADI Ecodolj trebuie să atribuie și contractele pentru operarea unor stații de transfer și compostare, care fac parte din Master Plan. Abia atunci, ADI va putea spune că Master Planul poate deveni funcțional. În aceste condiții, SC Salubritate Craiova SRL are zilele numărate. Iar dacă nu zilele, atunci angajații sigur. Numărul acestora va scădea semnificativ, deoarece Salubritatea va rămâne doar cu măturatul și deszăpezitul străzilor. O variantă ar fi preluarea lor de noul operator. Potrivit unor surse avizate, Salubritatea nu este ajutată nici de acționarul său, primăria. Firma colectează și transportă gunoiul de la mai multe asociații de proprietari cărora le-a reziliat contractul din cauza neplății. Locatarii din acele blocuri au ajuns astfel să plătească taxa specială de salubrizare aprobată de Consiliul Local în 2015, dar aplicabilă din 2016. Banii au ajuns la Direcția de Taxe și Impozite, iar primăria ar fi trebuit să-i direcționeze către Salubritate, în contul serviciilor prestate. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat până acum.
Primar: primăriile vor intra în faliment dacă plătesc ele taxa
Cum vor fi afectate primăriile de taxa specială de salubrizare în contextul în care ele abia reușesc să colecteze taxele normale, pentru casă și teren? Primarii cu care GdS a discutat spun că implementarea Master Planului de Deșeuri este un lucru foarte bun și că oamenii trebuie să evolueze, dar prevăd probleme financiare în colectarea acestei taxe. „Nu știu ce să zic. Nu cred că oamenii vor fi de acord cu plata altei taxe. Noi, la nivel de comună, stăm prost cu banii. În prezent, avem un contract cu o firmă care colectează deșeurile, dar doar de pe domeniul public. În curți, fiecare se descurcă cum poate. Unii și-au făcut o groapă, alții îl ard“, a declarat primarul comunei Gogoșu, Cristian Bărăgan. La Băilești, situația este complexă. „Noi am fost primii care și-au făcut societate comercială și colectăm gunoiul de la oameni. Ne-am cumpărat și trei mașini, am construit 18 minidepozite la asociațiile de proprietari sau la instituții. Apoi a venit Master Planul de Deșeuri, iar noi trebuie să predăm operatorului care va veni întreaga noastră infrastructură. Inițial, nu am vrut să aprobăm nici tariful prin hotărâre de consiliu, dar am acceptat pentru că nu am dorit să fim acuzați că blocăm proiectul. Legat de această taxă, vreau să vă spun că primăria trebuie să aibă prevedere bugetară la început de an în care să prevadă sumele de plată către operator. Noi avem aprobată o astfel de taxă pentru cei care nu au contract cu firma noastră. Suntem dispuși să predăm operatorului infrastructura noastră, dar să vedem ce redevență ne va plăti“, a declarat primarul din Băilești, Costel Pistrițu. El a precizat că, în actualul context financiar, primăriile vor intra în faliment dacă vor fi obligate să suporte din bugetul local plata taxei către operator. „Pentru această taxă trebuie să prevezi fonduri în bugetul local, din care plătești operatorul, apoi alergi după oameni să recuperezi banii“, a explicat Pistrițu. Primarul din Bechet crede că nu va avea nici un fel de problemă financiară, deoarece locuitorii din oraș sunt conștiincioși și își achită atât taxele și impozitele locale, cât și contractele pe care le au cu SC Salubritate Craiova SRL, firmă ale cărei utilaje parcurg circa 150 de kilometri dus-întors pentru a colecta gunoiul din Bechet. „Dacă vrem civilizație, este un lucru benefic să implementăm acest Master Plan. Sunt realist și spun că nu va avea un impact de 100%, dar cred că mare parte din oameni vor plăti această taxă. Oamenii trebuie să înțeleagă că nu mai pot arunca gunoiul pe oriunde“, a spus primarul din Bechet, Adrian Glăvan. Primarul din Cerăt, Octavian Barbu, a insistat și el pe beneficiile implementării proiectului, dar îi este teamă de eventualele probleme financiare care pot apărea. „Oamenii trebuie să conștientizeze că trebuie să colectăm gunoiul, nu să-l aruncăm, să nu mai vedem pungi pe stradă pe care să le împingă vântul peste tot“, a spus el. Când vine vorba despre bani, Barbu anticipează greutăți. „Am fost la o întâlnire la care au participat primari din mai multe județe și toți au spus că se tem de problemele financiare“, a precizat el. În prezent, în Cerăt, nici o firmă nu colectează gunoiul din gospodării.
Cine controlează firmele care au câștigat contractul de 65 de milioane de euro
Dincolo de încrengătura de asociați prin care firmele sunt acționare unele la celelalte, în spatele lor se află, de fapt, fostul senator PC Cornel Pascu, un apropiat al lui Dan Voiculescu, patronul grupului media Intact (Antena 1 și Antena 3), scriam acum un an. Rise Project a prezentat relațiile pe care acesta le-a avut de-a lungul timpului cu Dan Voiculescu, dar și cu Sebastian Ghiță. Pascu a condus Antrepriza Română, o întreprindere comunistă de lucrări utilitare cu activitate în Orientul Mijlociu, perioadă în care a devenit un apropiat al faimosului mogul media Dan Voiculescu, care, în era comerțului socialist, se ocupa cu exportul de ciment. Potrivit Rise Project, Cornel Pascu a fost ales senator din partea Partidului Conservator, pe liste comune cu PSD, în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008. De-a lungul anilor, Iridex Group a beneficiat de zeci de milioane de euro din bani publici, în urma contractelor semnate cu Senatul României, Portul Constanța, fostul APAPS, Distrigaz Sud (înainte de privatizare), CJ Bistrița, CJ Giurgiu, Primăria Generală a Capitalei, primăriile din Bacău, Costinești, Bușteni, Medgidia etc. Afacerile au avut ca punct de plecare județul Prahova, controlat de pesedistul Mircea Cosma, cei doi semnând un protocol-cadru în anul 2000 pentru activitatea de salubritate. Pascu a câștigat atât contractul de colectare a deșeurilor, cât și cel de depozitare la rampa ecologică de la Boldești-Scăeni. Pascu a fost coleg de partid cu Sebastian Ghiță, iar în mai 2005, cei doi figurau acționari în firma Ecopod Energy din Ploiești. Ulterior, Pascu s-a retras din firmă, locul său fiind luat de unchiul lui Sebastian Ghiță.
