Numărul copiilor care ajung în sistemul insituţionalizat doljean creşte de la un an la altul. În 2016, de exemplu, în România, se aflau în grija statului peste 59.000 de copii, cu aproximativ 2.000 mai mulţi decât la finalul anului 2015. Peste 20.000 de copii se aflau în cele 1.477 de servicii de tip rezidenţial destinate copilului separat temporar sau definitiv de familie. În prezent, în grija Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj sunt 1.451 de copii, din care aproximativ 300 beneficiază de măsură de protecţie în serviciile rezidenţiale. „În judeţul Dolj, din numărul total al copiilor instituţionalizaţi, doar 72 de copii sunt adoptabili. Pe grupe de vârstă: între zero şi trei ani – opt copii, între trei şi șase ani – 21 de copii, peste şase ani – 43 de copii. Dintre aceştia, 39 sunt clinic sănătoşi, 23 sunt încadraţi în grad de handicap, iar zece urmează tratament pentru diverse afecţiuni psihice la Laboratorul de Sănătate Mintală (LSM), din Craiova“, a menţionat Florin Stancu, director general la DGASPC Dolj.
Din cele 127 de familii cu atestat care au dorit să adopte, doar 29 au devenit părinţi
În ultimii doi ani, 127 de familii doljene au solicitat atestat pentru a avea astfel dreptul să adopte un copil. Potrivit reprezentanţilor DGASPC, dintre acestea, 29 au reuşit să adopte copii, iar opt au renunţat. Pentru obţinerea atestatului pentru adopţia unui copil, procesul durează maximum 90 de zile, apoi urmează o perioadă de aşteptare până la potrivirea familiei cu un copil adoptabil. „În momentul în care s-a stabilit compatibilitatea dintre copil şi familia potenţial adoptatoare urmează o perioadă de relaţionare (minimum patru întâlniri), apoi copilul este încredinţat în vederea adopţiei familiei adoptatoare cu hotărâre judecătorească pentru o perioadă de 90 de zile, cu posibilitatea de prelungire/revocare sau propunerea de încuviinţare a adopţiei. După încuviinţarea adopţiei, minimum doi ani se monitorizează evoluţia relaţiilor dintre copil şi familia adoptatoare, apoi se închide cazul“, a adăugat Florin Stancu. N-au voie să adopte copii persoanele condamnate pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, pentru infracţiunea de pornografie infantilă sau pentru infracţiuni privind traficul de droguri. De asemenea, nu pot adopta persoana/familia al cărei copil beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care este decăzută din drepturile părinteşti şi nici persoanele care vor să adopte singure şi au soţi bolnavi psihic/cu handicap mintal.
Rata de adopţie rămâne în continuare foarte scăzută.
În anul 2015, de exemplu, au fost adoptaţi doar 846 din cei 57.646 de copii aflaţi în grija statului, ceea ce înseamnă mai puţin de 2%. Potrivit datelor furnizate de ANPDCA, din totalul minorilor instituţionalizaţi, doar 3.436 au fost declaraţi adoptabili. Dintre aceştia, 846 şi-au găsit o familie, aproape jumătate dintre ei având vârste mai mici de trei ani. Copiii cu vârste mari rămân în continuare în grija statului, doar nouă minori care aveau peste 14 ani fiind adoptaţi în 2015.
