Curtea de Conturi dezvăluie cum România folosește din ce în ce mai multă energie regenerabilă, dar profiturile ajung în buzunarele anumitor firme. Piața certificatelor verzi s-a dovedit extrem de profitabilă pentru „băieții deștepți“ din energie, deși consumatorul final plătește pe fiecare factură aceste certificate și nu simte scăderi de prețuri. Lecturați mai jos cum au umflat furnizorii de energie facturile, dublând valoarea certificatelor verzi percepute populației.
În România se produce destul de multă energie electrică din diverse surse. Statul stimulează producerea de energie regenerabilă, dar efectul în piață este altul decât cel dorit. Curtea de Conturi a României (CCR) a publicat recent „Raportul de audit al performanței privind piața de energie electrică în perioada 2010-2014“ din care rezultă cine a profitat efectiv de pe piața energiei, cu sprijinul autorităților competente, și de ce nu au scăzut prețurile de livrare a energiei pe facturile consumatorilor finali, deși aproape o cincime din energia produsă în țară provine din surse regenerabile, iar consumatorii finali suportă de ani buni costurile cu producerea respectivei energii.
„În România, ponderea surselor regenerabile de energie în consumul final de energie a fost în anul 2010 de 22,3%, în 2011 de 21,2%, iar în 2012 de 22,9%, situându-se peste media realizată în Uniunea Europeană de 14,4% în anul 2012“, se arată în Raportul Curții de Conturi a României.
Piața certificatelor verzi, profituri pentru „băieții deștepți“
Consumatorii finali suportă pe factură o cotă de certificate verzi, ce se calculează la energia efectivă consumată. S-a constatat faptul că legislaţia aplicabilă în ceea ce priveşte tranzacţionarea certificatelor verzi a permis comercializarea de astfel de certificate de către operatori economici care, fie nu aveau obligaţie de achiziţie, fie aveau stabilită o cotă redusă comparativ cu numărul de certificate pe care le-au tranzacţionat, situații care au condus la obţinerea de profituri însemnate de către unii furnizori de energie. Acest lucru contravine celor stabilite de Uniunea Europeană care a impus introducerea de scheme de sprijin prin certificate verzi care ar fi trebuit să sprijine producătorii de energie și nu furnizorii. „În fapt, prin modul în care a fost reglementată tranzacţionarea certificatelor verzi s-a permis tranzacţionarea certificatelor verzi între furnizorii de energie electrică, pe piaţa centralizată, şi, în mai mare măsură, pe piaţa contractelor bilaterale, situații care au permis obţinerea de profit de către unii furnizori, deşi obiectivul schemei de sprijin îl reprezenta sprijinirea producătorilor de energie din Surse Regenerabile de Energie, şi nicidecum a furnizorilor de energie electrică“, se arată în Raportul CCR.
Cum au încasat furnizorii în plus certificate verzi de la consumatori
„Din cauza neurmăririi modului în care furnizorii de energie electrică transferă către consumatorii finali costul certificatelor verzi achiziţionate şi implicit prin efectuarea unei monitorizări ineficiente, s-a constatat faptul că, în anul 2012, în facturile de energie electrică ale consumatorilor finali a fost dublată valoarea certificatelor verzi suportate de consumatori, atât prin includerea acestora în tariful reglementat de furnizare, cât şi prin facturarea separată a acestora, în mod distinct în factura de energie. Efectul dublei facturări a contravalorii certificatelor verzi către consumatorii finali de energie a generat realizarea de venituri necuvenite de către furnizorii de ultimă instanţă în valoare totală de 125.233.000 lei (SC Enel Energie Banat SA – 10.329.000 lei, SC Enel Energie Dobrogea SA – 9.256.000 lei, SC CEZ Vânzare SA – 16.505.000 lei, SC E.ON Energie România SA – 19.023.000 lei, SC Electrica Furnizare SA 49.008.000 lei, SC Enel Energie Muntenia SA – 21.111.000 lei)“, spune Curtea de Conturi în raport. Ca urmare a celor constatate de controlorii financiari ai CCR, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a dispus „recuperarea în două tranşe (până la sfârşitul anului 2014) a acestor venituri încasate în mod nejustificat de furnizori“.
Discrepanță de prețuri la energie. Consumatorul nu simte vreo ieftinire
Curtea de Conturi a analizat tranzacțiile pe piața energiei electrice. În luna decembrie 2014, producătorii de energie convenţională au vândut la prețuri foarte mari: SC Complexul Energetic Oltenia SA a vândut energie electrică la preţuri cuprinse între 170,01 lei/MWh şi 210,95 lei/MWh; SC OMV Petrom SA a vândut energie electrică la preţuri cuprinse între 185,35 lei/MWh şi 190,28 lei/MWh; SN Nuclearelectrica SA a vândut energie electrică la preţul de 169,79 lei/MWh; SC Electrocentrale Bucureşti SA a vândut energie electrică la preţuri cuprinse între 179,17 lei/MWh şi 179,9 lei/MWh. În același timp, producătorii de energie din surse regenerabile au vândut energia la prețuri și de 5,2 ori mai mici decât producătorii de stat, astfel: SC Clue Solar SRL a vândut energie electrică la preţul de 50 lei/MWh; SC Wind Photovoltaic PPP SRL a vândut energie electrică la preţul de 70 lei/MWh; SC Sun Energhes SRL a vândut energie electrică la preţul de 40 lei/MWh; SC Silurus Green Consulting SRL a vândut energie electrică la preţul de 40 lei/MWh. Ei au putut practica astfel de prețuri pentru că au câștigat și din certificate verzi. Ca urmare a acestor tranzacții la prețuri disproporționate, Curtea de Conturi susține că au fost dezavantajați producătorii de energie convențională „fapt ce poate conduce la ineficienţa activității acestor producători“. Cu toate că s-a livrat energie din surse regenerabile în sistem la prețuri foarte mici, consumatorii casnici nu au simțit nici o ieftinire pe factură.
Controlorii financiari au constatat că instituțiile statului nu au modificat legislația, astfel încât să fie interzis exportul de energie din surse regenerabile, având în vedere că respectiva energie este plătită de consumatorii români.
Plătim degeaba taxa de cogenerare?
Pe factura consumatorului casnic mai apare și taxa de cogenerare, care se plătește lunar proporțional cu energia consumată. Din acea taxă, ar fi trebuit ca producătorii de energie care folosesc tehnici de înaltă cogenerare (complexurile energetice, adică termocentralele etc.) să primească acești bani din taxă sub forma unui ajutor de stat pentru a retehnologiza instalațiile de producție a energiei. Raportul Curții arată existența un „dezastru“ financiar în acest sens: puțin peste 6% din taxa colectată de la consumatori a fost folosită pentru retehnologizare. Deci taxa de cogenerare nu și-a atins scopul pentru care a fost creată, au concluzionat controlorii financiari de la CCR. „S-a constatat un interes scăzut din partea producătorilor care au beneficiat de sprijin financiar în baza acestei scheme de ajutor, pentru utilizarea fondurilor primite în scopul în care a fost autorizată schema, respectiv pentru realizarea de investiții noi și pentru retehnologizarea unor unităţi de cogenerare“, se precizează în raport.
Evoluția prețului energiei livrată consumatorilor
Raportul Curții de Conturi a României arată un paradox, în sensul că energia s-a scumpit, apoi s-a ieftinit ușor: „În perioada 2010-2014, nivelul tarifelor reglementate aplicate pentru energia electrică livrată consumatorilor casnici de furnizorii de ultimă instanţă, stabilit de ANRE, s-a situat între 359,00 lei/MWh și 400,15 lei/MWh, înregistrând iniţial o creştere de 11,4 % în perioada 2010-2013, în valoare absolută cu 41,15 lei/MWh, urmată de o reducere cu 2% în perioada 2013-2014, în valoare absolută cu 8,18 lei/MWh“. Cu alte cuvinte, prețul energiei a scăzut nesemnificativ, în perioada 2013-2014, cu 0,008 lei pe fiecare kilowatt consumat de persoane fizice și juridice (consumatori finali).
