Fenomenul exploatării prin muncă afectează un număr însemnat de copii din România, însă este greu de monitorizat, având în vedere că folosirea copilului în gospodărie sau la câmp ţine de normalitate în mediul rural şi nimeni nu o raportează ca abuz. De prevenirea exploatării copiilor prin muncă se ocupă inspectorii de la Inspecţia Muncii, asistenţii sociali de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), dar şi reprezentanţii poliţei.
Cazurile de exploatare a minorilor pot fi anunțate la numărul de urgenţă 0251/983
În judeţul Dolj există Telefonul Copilului 0251.983, unde pot fi sesizate cazuri în care copiii sunt exploatați prin muncă, dar şi Echipa intersectorială locală privind prevenirea exploatării prin muncă a copilului şi a oricăror forme de violenţă, care se ocupă de prevenirea acestor cazuri. Un studiu realizat de World Vision România evidenţiază faptul că timpul mediu petrecut de copiii din mediul rural la muncă este de două ore, dar 13% dintre minorii chestionaţi au afirmat că muncesc, pe zi, timp de patru ore sau mai mult. La sate se înregistrează un număr mai mare de copii care abandonează şcoala decât în mediul urban. România are o legislaţie complexă care să protejeze copiii de exploatare economică şi de munci grele (ratificări ale convenţiilor internaţionale, legislaţie naţională cu privire la drepturile copilului şi legislaţie specifică, inclusiv prevederi în Codul Muncii), precum şi un Comitet Naţional Director pentru prevenirea şi combaterea exploatării copiilor prin muncă, dar şi Echipe Intersectoriale Locale, coordonate de direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului. Conform datelor centralizate la nivelul ANPDCA, în baza informaţiilor transmise de direcţiile generale de asistenţă socială din ţără, în anul 2013, de exemplu, au fost înregistrate 260 de cazuri de exploatare prin muncă a copilului, mai puţin cu 230 de cazuri faţă de anul 2007, respectiv cu 217 faţă de anul 2008. Potrivit Codului Muncii, o persoană dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani şi poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională. Încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani este interzisă, prevede Codul Muncii.
Copilul nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă un risc potenţial
Angajatorul este obligat să asigure persoanelor în vârstă de până la 18 ani condiţii de muncă adaptate vârstei lor şi să respecte anumite prevederi legale. Durata timpului de muncă trebuie să fie de maximum şase ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână; minorii nu pot presta muncă suplimentară; nu pot presta muncă de noapte; beneficiază de o pauză de masă de cel puţin 30 de minute consecutive, în cazul în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de patru ore şi jumătate; beneficiază de o perioadă minimă de repaus de 12 ore consecutive între două zile de muncă; beneficiază de o perioadă de repaus săptămânal de două zile consecutive, de regulă sâmbătă şi duminică; beneficiază de un concediu de odihnă suplimentar de cel puţin trei zile lucrătoare. „Vrem să facem încă o dată apel către toţi oamenii care observă cazuri de exploatare prin muncă a minorilor să sune la numărul de urgenţă 0251/983. Orice persoană care prin natura profesiei sau a ocupaţiei lucrează direct cu un copil şi are suspiciuni în legătură cu existenţa unei situaţii de abuz sau de neglijare a acestuia are obligaţia să sesizeze serviciul public de asistenţă socială sau DGASPC Dolj. Copilul are dreptul să fie protejat împotriva exploatării şi nu poate fi constrâns la o muncă ce comportă un risc potenţial sau care este susceptibilă să-i compromită educaţia ori să-i dăuneze sănătăţii sau dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale. Se consideră că un copil este exploatat prin muncă atunci când este sub vârsta minimă legală pentru angajare sau munca îl împiedică să frecventeze şcoala în mod regulat sau îi afectează capacitatea de a învăţa; este implicat în forme intolerabile de exploatare prin muncă; este implicat în munci periculoase care, prin condiţiile în care se desfăşoară, precum şi durata muncii sunt susceptibile să dăuneze sănătăţii, securităţii sau moralităţii copilului“, a precizat Maria Dumbravă, purtător de cuvânt în cadrul DGASPC Dolj.
În România, peste 350.000 de copii cu vârste între 0 şi 14 ani sunt afectaţi de sărăcie. Statisticile arată că în ţara noastră, 70.000 de copii sunt nevoiţi să muncească în loc să înveţe şi doar un sfert dintre copiii din mediul rural ajung să urmeze liceul.
