Pe 23 martie, Tudor Nedelcea – critic și istoric literar, eseist, prozator, editor – împlinește 70 de ani, moment aniversar, căruia sărbătoritul i-a dedicat o carte oarecum autobiografică, „Simple crâmpeie de viață“. Biblioteca „Aman“ din Craiova i-a elaborat o biobibliografie, iar TipoMoldova, prin directorul ei, Aurel Ştefanachi (care va fi prezent la aniversare), a editat volumul lui Tudor Nedelcea „Repere critice“. Cărțile amintite vor fi lansate luni, 23 martie, ora 12.00, la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“, unde Tudor Nedelcea a fost director în perioada 1974-1985. În cele 300 de pagini, ilustrate cu fotografii și portrete, volumul „Simple crâmpeie de viață“ cuprinde multe date de istorie literară, unele inedite. Autorul evocă, printre altele, întâlniri cu personalități care, unele, l-au onorat chiar cu prietenia lor, printre care: Gheorghe Calciu-Dumitreasa (cu care Tudor Nedelcea a fost coleg de cameră în studenție doi ani), Nestor Vornicescu, Teoctist, Dumitru Stăniloae, Ioan Alexandru, Marin Sorescu, Victor Crăciun, Adrian Păunescu, Eugen Simion, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Nicolae Dabija, gen. Mircea Chelaru, Tudor Gheorghe, Ion D. Sîrbu, Ilie Purcaru, Vasile Tărâțeanu, Pavel Țugui, Grigore Traian Pop, Maya Simionescu, Răzvan Theodorescu, D. Vatamaniuc, Florin Constantiniu, Mircea Radu Iacoban, Leonida Lari, Bartolomeu Anania, Fănuş Neagu, M. Ungheanu, Iosif Sava, Dan Zamfirescu, Edgar Papu, L. Predescu, Al. Piru, C.C. Giurescu, V.G. Paleolog ș.a.
„Aștept să obosească nedreptatea, ignoranța, intoleranța și nerecunoștința“
Tudor Nedelcea este născut în satul Valea Ursului, comuna Tâmna (Mehedinți), „un spațiu mirific“. Era al nouălea copil și ultimul al familiei. Tudor Nedelcea precizează: „La nașterea mea, doamnele din sat, nașa familiei, coana preoteasă Ecaterina, care era dintr-o familie boierească, și doamna Dacia, învățătoarea, s-au sfătuit cu mama și surorile mele și mi-au dat acest prenume. Mi-am dat seama din alegerea acestui prenume că nimic nu este întâmplător în această lume, dintr-o scrisoare a părintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa, fostul meu coleg de facultate și îndrumătorul spiritual, care afirma într-o scrisoare din 14 mai 1998, trimisă din SUA: „Dacă mă gândesc la numele tău, Tudor, fără să mă refer deloc la Vladimirescu, îmi amintesc de DOR și TU. Așa că vezi că mi-a fost dor de tine, așa cum mi-a fost dor de tot ce rămăsese în urmă și care atunci lua valori neașteptate“. Tudor Nedelcea a absolvit Liceul „Traian“ din Drobeta Turnu Severin și Facultatea de Filologie a Universității din București. După absolvirea facultății, s-a stabilit în Craiova, unde a fost bibliotecar, arhivist, lector al Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, director al Bibliotecii „Aman“, redactor și redactor-șef al Editurii Scrisul Românesc, lector universitar doctor la Facultatea de Litere, în prezent fiind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopșor“. Membru al Uniunii Scriitorilor din România și din Republica Moldova. Este membru fondator și președinte al Fundației „Scrisul Românesc“, membru în Adunarea Eparhială de la Mehedinți, vicepreședinte al Ligii pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, organizator al Zilelor „Marin Sorescu“, „Basarabiei și Bucovinei“, „Adrian Păunescu“, în Craiova.
„Acum pot spune că toate sunt de la Dumnezeu“
Cum priviți cele șapte decenii de viață: cu duioșie, mânie sau…? Tudor Nedelcea dixit: „Uitându-mă în urma celor șapte decenii de viață, nu cu mânie, ci cu luciditate și duioșie, pot spune că nu l-am mâniat prea tare pe Dumnezeu. Pe lângă unele bucurii și necazuri, am avut multe, foarte multe necazuri. Atunci le-am suportat greu. Acum, pot spune, de asemenea, că toate sunt de la Dumnezeu, el este singurul care mi-a îndreptat pașii și gândurile, pedepsindu-mă uneori, când a fost cazul (…) Nu sunt supărat pe cei care mi-au făcut rău, cu voie sau fără voie. Sunt doar mâhnit, mai ales de nerecunoștința celor cărora le-am făcut doar bine (…) În rest, aștept să obosească nedreptatea, ignoranța, intoleranța și nerecunoștința. Amin“.
