Peste două treimi din crimele din România sunt comise în mediul rural de persoane care în majoritate nu au ocupaţie, abia dacă ştiu să citească şi care de cele mai multe ori ucid fără să ştie de ce o fac, relevă un studiu al Poliţiei Române din 2008.
Potrivit datelor studiului, care are la bază informaţiile din toată ţara pe primele cinci luni ale anului, cele mai multe dintre actele de violenţă înregistrate – omor, tentativă de omor, loviri cauzatoare de moarte, viol urmat de moartea victimei, tâlhărie urmată de moartea victimei, vătămare corporală gravă, pruncucidere – sunt săvârşite de bărbaţi (aproximativ 93%), cu vârste cuprinse între 19 şi 45 de ani. În ceea ce priveşte nivelul de studii al autorilor, se constată că peste 70% dintre ei fie nu făcuseră niciodată şcoală, fie urmaseră doar cursurile şcolii generale, în timp ce doar aproximativ 1% dintre infracţiuni au fost comise de persoane cu studii superioare. Peste două treimi din actele de violenţă extremă au fost comise de persoane fără nici o ocupaţie sau de agricultori. Mediul rural pare a fi cel mai bine reprezentat în tabloul infracţional al violenţei, în 62% din cazuri autorii având domiciliul la ţară.
Referitor la motivele care au condus la comiterea violenţelor, în 61,6% din cazuri acestea sunt comise „fără cauză“, iar în 33,7% cauzalitatea este redusă la influenţa consumului de alcool. De asemenea, 17% dintre infracţiuni sunt apreciate ca având mobil „conflictul spontan“. Gelozia, jaful, răzbunarea sunt şi ele reprezentate cu 9 -10%.
Abandonarea copiilor duce la comportamente deviante
Potrivit specialiştilor, disfuncţionalităţile existente la nivelul societăţii influenţează dezvoltarea indivizilor, care pot fi predispuşi la comiterea de infracţiuni. La nivelul mediului familial, psihologii consideră că abandonarea multor copii de către părinţii plecaţi la muncă în străinătate reprezintă o problemă care le poate afecta comportamentul şi dezvoltarea. Aceştia sunt lăsaţi la rude puţin interesate sau incapabile (dacă sunt bătrâni) să ofere educaţie, supraveghere şi sprijin moral minorilor sau sunt puşi să se descurce singuri. În aceste condiţii, mulţi copii dezvoltă comportamente deviante, traduse în fugă de acasă, absenteism sau abandon şcolar, vagabondaj, afiliere la grupări marginale, stradale. De asemenea, specialiştii reclamă o lipsă a unor programe educaţionale susţinute la nivelul şcolilor, care să conducă la formarea unor caractere puternice, cu un nivel ridicat al respectului de sine, bazat pe respectarea valorilor morale, pe gândirea critică, pe autoanaliză şi autocontrol al emoţiilor şi atitudinilor. Elevii nu beneficiază de programe de educare susţinută, care să-i familiarizeze cu noţiunile juridice elementare, bazate pe cunoaşterea drepturilor şi libertăţilor fundamentale umane şi cetăţeneşti şi înţelegerea obligaţiei şi beneficiului de a recunoaşte şi celorlalţi aceleaşi drepturi şi libertăţi. Alt aspect important este educaţia sexuală lacunară, statisticile arătând implicarea covârşitoare a bărbaţilor în diferite forme de abuz sexual, având ca victime fie persoane adulte, fie minore, fie persoane de sex feminin cu vârstă înaintată. Acest fapt este cauzat de reprimarea şi ridiculizarea interesului natural pentru cunoaşterea sexualităţii care apare la vârste destul de mici, creionându-se astfel toate premisele pentru aflarea răspunsurilor la aceste întrebări pe alte căi.
Altă problemă este reprezentată de numărul mare al persoanelor care manifestă tulburări psihice, pe fondul consumului de alcool. Potrivit rapoartelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, România se plasează pe locul cinci în Europa în privinţa tulburărilor psihice, iar specialiştii apreciază că aproximativ 20% din populaţia ţării suferă de o formă sau alta de tulburare psihică, în timp ce aproximativ 30% din populaţie prezintă riscul de a dezvolta asemenea probleme pe parcursul vieţii.
Bătaia – un lucru normal
Raportat strict la violenţele din mediul rural, ultimul sondaj al Poliţiei Române, făcut în iulie, relevă că doar 36,1 % dintre cetăţeni percep criminalitatea ca pe o problemă care le afectează comunitatea, iar cei mai mulţi dintre ei consideră că bătaia şi înjurăturile sunt lucruri normale, care pot fi justificate în anumite situaţii. Deşi declară aproape la unison (99%) că familia reprezintă principala valoare, în aproape jumătate din cazuri, soţii au un comportament violent. Întemeierea unei familii este privită de majoritatea locuitorilor de la ţară ca un mijloc de satisfacere a dorinţelor sexuale şi ca sprijin material, în timp ce 40% dintre subiecţi declară că soţia şi copiii trebuie să asculte în orice situaţie de bărbat.
La sate, educarea şi disciplinarea copiilor includ frecvent lovirea acestora, chiar dacă acest fapt este cu greu recunoscut. De exemplu, doar 5,5% au admis că în satul lor sunt cazuri de maltratare fizică a copiilor, deşi o treime dintre subiecţi cred că pentru educaţia unui copil este necesară şi bătaia, iar 42% dintre respondenţi consideră că bătaia administrată unui copil se justifică uneori. Faptul că 78% dintre subiecţi consideră că fiecare părinte trebuie să-şi disciplineze copiii după cum crede de cuviinţă demonstrează o rezistenţă puternică la schimbare din partea cetăţenilor din mediul rural, aceştia fiind puţin dispuşi să-şi pună sub semnul întrebării setul de valori şi convingeri şi să accepte să înveţe forme alternative de educare a copiilor, perpetuând astfel modelele receptate în propria familie. Sondajul pentru mediul rural a fost făcut în perioada 23 iunie-18 iulie, pe un eşantion de 1.186 de persoane din toată ţara, marja de eroare admisă fiind de +/-2,85%.
NewsIn
