Propunerea de extindere a suprafeţei forestiere a României la 12% este privită cu suspiciune, mai ales că multe dintre terenurile propuse spre împădurire sunt în proprietate privată.
Ministrul agriculturii, Decebal Traian Remeş, vrea să combată seceta şi tendinţa de deşertificare prin împăduriri masive la nivel naţional.
„Strategia pe care o vom finaliza la 15 octombrie va avea o nouă abordare şi include depistarea de noi zone de împădurire pentru combaterea secetei. Intenţia este să extindem la 12% suprafaţa de pădure a României, în funcţie de ce vor spune pedologii şi autorităţile de mediu“, a declarat, pentru NewsIn, Decebal Traian Remeş, citat de www.moneyline.ro.
Dacă se va extinde suprafaţa împădurită, România va ajunge pe unul din primele locuri în Europa. „Procentul de acoperire la nivel naţional cu pădure este de 27%, fiind în prezent pe locul 11 în Europa. Dacă această strategie va fi pusă în aplicare, vom ajunge pe locul patru sau cinci în Europa în ceea ce priveşte fondul forestier“, a declarat Alchiu Caraghiaur, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Craiova.
Suprafaţa ce poate fi împădurită în Dolj este estimată la 30.000 de hectare
Principalele zone vizate de minister pentru împăduriri sunt în judeţele de lângă Dunăre, două în Dobrogea şi alte patru din Moldova. În perioada următoare, se vor depista noi suprafeţe atât din domeniul statului, cât şi din cel privat. „Dacă acţiunea prinde, şi sunt sigur că va prinde, suprafaţa ce poate fi împădurită în judeţul Dolj este estimată la 30.000 de hectare, teren inapt pentru agricultură“, a spus Alchiu Caraghiaur. Potrivit lui Caraghiaur, suprafaţa împădurită din judeţ ar creşte de la aproximativ 12% la 16%.
Cetăţenii trebuie să fie de acord cu împădurirea terenurilor lor
Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Craiova spune că, având în vedere conjunctura climatică nefavorabilă pe care o traversăm, încălzire globală, poluare, deşertificare, în judeţ se impune împădurirea de noi suprafeţe. Specialiştii au în vedere şi anumite piedici posibile cu privire la punerea în aplicare a acestei strategii. „Noi ca direcţie nu putem să mărim suprafaţa pentru că nu avem terenuri, administrăm terenurile statului. Programul este realizabil, însă există un impediment: cetăţenii trebuie convinşi să fie de acord cu împădurirea terenurilor lor“, a explicat Caraghiaur. Altă posibilitate de punere în aplicare a programului este ca acţiunile de împădurire pe anumite suprafeţe să fie declarate lucrări publice, urmând ca oamenii care au terenuri să fie despăgubiţi.
Programul de împădurire pe banii statului, tentant pentru proprietarii de pământ
Avantajul programului este că proprietarii de teren nu va trebui să plătească pentru împădurire.
„Ministrul agriculturii a explicat că proprietarii de terenuri trebuie să înţeleagă că împădurirea nu o vor face ei, ci statul, cu precădere din fondurile structurale“, notează www.moneyline.ro. Specialiştii sunt optimişti în ceea ce priveşte reuşita unui astfel de program. „Oamenii au început să înţeleagă importanţa împăduririi mai ales în zonele cu soluri nisipoase. Aproximativ o treime din suprafaţa judeţului sunt soluri nisipoase“, a afirmat Caraghiaur.
Un exemplu este programul de împădurire pe banii statului, în cadrul căruia, în 2006, proprietarii de terenuri de la Mârşani şi Daneţi au înfiinţat 900 de hectare de pădure. „La aceasta vor subscrie şi proprietari din Apele Vii, Celaru şi Sadova, care au solicitat informaţii în acest sens“, a adăugat purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice.
Suprafaţa delimitată şi identificată a perimetrelor de ameliorare (păduri), pentru care proprietarii îşi dăduseră acordul încă din toamna anului trecut să fie împădurită, era de aproximativ 2.500 de hectare. La momentul respectiv, în plus faţă de cele 2.500 de hectare fuseseră identificate aproximativ 2.000 de hectare în localităţile Bucovăţ, Sadova, Vârvoru de Jos.
Doljul, codaş la suprafaţă împădurită
Potrivit Direcţiei Silvice, procentul de acoperire a judeţului cu pădure este de 11,7%, Doljul fiind unul dintre cele mai sărace judeţe din ţară în acest sens. „După noi mai sunt doar Olt, Teleorman, Călăraşi şi Constanţa“, a afirmat Alchiu Caraghiaur.
