Primarii si autoritatile judetene nu sunt interesati de accesarea fondurilor structurale, care pot fi investite in programe pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta comunitatile locale. Firi pragmatice, mai-marii comunelor doljene vor sa stie de ce nu mai primesc sporuri de vechime.
Cei 104 primari ai comunelor doljene trebuia sa se intâlneasca ieri pentru a pune bazele Filialei Judetene a Comunelor din România (FJCR), lucru care le-ar fi permis sa acceseze mult mai usor fondurile structurale de peste trei milioane de euro. Interesati de asocierea intre comune au fost doar 60 de primari care au venit sa aleaga consiliul director al filialei. La aceasta prima intâlnire a FJCR, autoritatile judetene au absentat din diferite motive, trimitându-si reprezentantii. Presedintele Asociatiei Comunelor din România, Emil Draghici, le-a explicat primarilor doljeni ce inseamna aceasta asociatie si ce beneficii poate aduce comunitatilor locale. „Aceasta asociatie constituita in 1997 vrea sa creeze o uniune mai strânsa intre comunele din România, care asociindu-se pot face proiecte viabile si pot accesa fondurile structurale pe care Europa le pune la dispozitie. Nu vreau sa vad ura si conflicte intre primarii care se asociaza, iar membrii consiliului director trebuie sa aloce timp si energie pentru ca aceasta filiala sa faca proiecte multe“, a explicat Draghici.
Consiliul director al FJCR, alcatuit din primari PSD
Primarii au fost insa mai interesati de propriile salarii si de sporurile de vechime pe care ar trebui sa le primeasca decât de alegerea consiliului director al FJCR sau de asocieri intre comune. „Inainte de toate trebuie sa discutam de salarizarea functionarilor publici si a personalului contractual si de sporurile de vechime pe care nu le mai primim. Sunt diferente salariale intre primarii si viceprimarii de municipii, orase si comune. Nu este normal ca viceprimarul unui oras de categoria a III-a sa aiba salariu mai mare decât primarul unei comune de categoria I“, a spus Simion Petre, primarul comunei Poiana Mare.
Primarii doljeni, majoritatea membri ai principalului partid de opozitie, au votat in final consiliul director al FJCR, chiar daca nu puteau face parte din asociatie, patru din cei cinci membri ai consiliului fiind primari PSD. Pentru a putea face parte din FJCR, consiliul local dintr-o comuna trebuie sa adopte o hotarâre, iar pâna acum doar opt localitati au asemenea hotarâri si se pot inscrie in asociatie. „Sper ca toti primarii sa inteleaga ca numai asociindu-ne putem atrage fondurile structurale. Dar mai intâi trebuie ca toate consiliile locale sa fie de acord cu inscrierea comunei lor in FJCR. La nivelul judetului avem deja doua asociatii, 17 comune fac parte din Asociatia Comunelor din Sud si 11 comune alcatuiesc Asociatia Comunelor din Nord. Cu toate astea, numai o asociatie mare ne poate ajuta sa accesam fondurile“, a explicat Valentin Mitrica, primarul comunei Giurgita.
Judetul Dolj, departe de Europa
Dupa dezbateri aprinse asupra modului in care sa se desfasoare alegerile, prin vot secret sau vot direct, cei sase membri ai consiliului director au fost alesi pe baza de buletin de vot. Au existat si primari nemultumiti de modul in care se desfasoara alegerile, deoarece nici unul dintre candidati nu a avut timp sa vorbeasca. „Am vrut si eu sa candidez, dar m-am retras deoarece nu-mi place procedura. Reprezentantii nostri trebuie sa fie oameni care sa stie limba engleza, sa fi fost prin tari straine si sa stie ce inseamna fondurile structurale. Trebuia sa fie aici si un reprezentant al judetului care sa ne indrume si sa ne explice mai multe, dar ei ne-au lasat de capul nostru“, a spus Adam Atanasiu, primarul comunei Goiesti.
Reprezentanta unei firme de consultanta doljene prezenta la intâlnire pentru a da sfaturi primarilor interesati de proiectele de finantare a declarat ca Doljul este mult prea departe de Europa. „Primarii nu au intrebat nimic despre fondurile structurale si despre proiectele de finantare si nu s-au aratat interesati de asocieri sau programe. In plus, nu putem sa fim o societate europeana daca alegerile pentru consiliul director al unei asociatii care va lucra cu milioane de euro este ales fara ca membrii sa asculte ce au de spus candidatii. Din pacate, Doljul mai are mult pâna sa ajunga in Europa si sa poata fi considerat parte a unei euroregiuni“, a spus Olga Ursan. Pâna la 1 ianuarie 2007, data aderarii la Uniunea Europeana, mai este putin timp, iar primarii doljeni risca sa piarda si acest ultim tren care poate duce comunitatile locale doljene in Europa.
