Dintre toate judeţele regiunii, în Gorj s-a înregistrat cel mai mare salariu mediu net, în timp ce în Dolj există cel mai mare număr de salariaţi, fiind şi cel mai mare judeţ al Olteniei. În schimb, în Olt, în ciuda activităţii economice intense, bogăţia nu se răsfrânge asupra individului. Nici în alte judeţe renumite pentru economia lor puternică, media salarială nu este strălucită. Analiza noastră pe cifre concrete doboară mitul conform căruia ardelenii sunt mai bine plătiţi decât oltenii.
Ultimul buletin statistic lunar la nivel judeţean, publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată la cât scăzuse numărul efectiv de angajaţi din judeţele României în octombrie 2010, faţă de aceeaşi lună din 2009 şi la cât au mai ajuns salariile nete ale celor care muncesc. Din datele statistice pe octombrie reiese că în toate judeţele Olteniei a scăzut numărul angajaţilor într-un an chiar şi cu aproape 10.000 de persoane într-un singur judeţ. Salariul mediu net pe fiecare judeţ s-a redus cu aproximativ 100-200 de lei într-un an. Din punct de vedere economic, în unele dintre judeţele Olteniei, chiar dacă a crescut cifra de afaceri din industrie, iar exporturile au devenit mai mari decât importurile, aceste lucruri nu s-au regăsit în bunăstarea individului, salariul mediu net pe judeţ fiind în descreştere. Unităţile economice din fiecare judeţ care raportează la direcţiile regionale de statistică sunt cele care au sediile centrale în judeţele cu pricina.
Doljul şi Gorjul, „fruncea“ Olteniei
Datele statistice arată că în Dolj erau, în octombrie 2009, 131.879 de salariaţi, iar în octombrie 2010, criza a măturat aproape 10.000 dintre ei, astfel că au mai rămas 121.184 de oameni care muncesc legal. Judeţul fiind cel mai mare din Oltenia, are şi cei mai mulţi oameni angajaţi într-o formă sau alta. Câştigul salarial mediu net evidenţiat în acte a scăzut de la 1.311 lei de persoană în octombrie 2009 la 1.210 lei de persoană în aceeaşi lună din 2010.
„Ca pondere, şi reducerea salariilor bugetarilor a avut o influenţă în scăderea salariilor la nivel de judeţ, dar şi reducerea salariilor în mediul privat. De altfel, în mediul privat, şi angajatorul se ghidează după alte criterii decât cele normale, când îi pune salariul angajatului. Patronul zice «Lasă că îi dau salariu mai mic, pentru că oricum nu are unde să se ducă!» şi de aceea sunt salarii mai mici“, a spus Eugen Călinoiu, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Din păcate, Doljul stă prost şi la producţie, şi la comerţ. Producţia industrială din Dolj pe zece luni din 2010 a fost la nivelul a 84,9% din cea realizată în aceeaşi perioadă din 2009, iar indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie au fost de numai 91,7% comparativ cu aceleaşi zece luni din 2009. Comerţul internaţional (exporturi minus importuri) s-a menţinut negativ, la minus 68 de milioane de euro.
În Gorj, efectivul salariaţilor a scăzut, potrivit INS, de la 76.994 de persoane la 73.291 de persoane în perioada analizată. La salarii, gorjenii stau cel mai bine, comparativ chiar şi cu alte judeţe bogate ale ţării. În octombrie 2009, salariul mediu net pe Gorj era de 1.510 lei de persoană, iar în octombrie 2010 a scăzut la 1.424 de lei. Şi în Gorj a mai scăzut producţia industrială în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2010, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, la 93,9% şi la 93,8% din cifra de afaceri înregistrată în zece luni din 2009.
Olt şi Vâlcea – producţie mare, salarii mici
Curios este că, în judeţul Olt, deşi indicatorii economici arată la superlativ, salariile angajaţilor sunt foarte mici. În zona citată, statistica spune că indicii producţiei industriale pe zece luni din 2010 au crescut la 126% faţă de aceeaşi perioadă din 2009. Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie pe total (adică inclusiv ceea ce s-a exportat şi ceea ce s-a vândut pe piaţa internă) au ajuns, pe zece luni din 2010, la 123% faţă de primele zece luni din 2009. Nu numai industria din Olt a prosperat, ci şi comerţul. Este printre puţinele judeţe din Oltenia şi chiar din ţară în care exporturile au depăşit cu mult importurile. Dacă în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2010, exporturile totale din Olt au fost de 658 de milioane de euro, importurile au fost de numai 240 de milioane de euro, ceea ce arată un plus de 418 milioane de euro pentru acest judeţ, care se transpune în faptul că a intrat mai multă valută în judeţ din exporturi decât s-a plătit pentru importuri. În ciuda acestor date, salariaţii s-au redus de la 69.302 persoane în octombrie 2009 la 61.278 un an mai târziu. Salariul mediu net pe judeţ este cel mai mic din Oltenia, în ciuda faptului că Oltul produce cel mai mult din regiune. Salariul a ajuns la 1.041 de lei de persoană în octombrie anul trecut, faţă de 1.221 de lei în luna similară din 2009.
Şi Vâlcea şi-a depăşit în 2010 producţia din aceeaşi perioadă a anului 2009 (zece luni), ajungând la 103,4%, iar cifra de afaceri din industrie a urcat la 115% faţă de primele zece luni din 2009. Şi exporturile au fost mai mari decât importurile de bunuri în aceeaşi perioadă supusă analizei. Exporturile au totalizat 243 de milioane de euro, importurile s-au situat la 175 de milioane de euro, astfel că soldul a fost în plus pentru judeţ de 68 de milioane de euro. Totuşi, vâlcenii care muncesc în judeţ erau la finele lunii octombrie 2010 în număr de 76.087, faţă de 81.394 persoane în aceeaşi lună din 2009. Câştigul salarial mediu net în Vâlcea era de 1.364 de lei în octombrie 2009 şi a coborât până la 1.128 de lei în aceeaşi lună din 2010.
Mehedinţenii nu au nici una, nici alta
Din datele statistice reiese că în Mehedinţi este dezastru în industrie, unde cifra de afaceri a scăzut la doar 63,3% din cea realizată pe zece luni din 2009. Doar raportul dintre importuri şi exporturi este pozitiv, mehedinţenii exportând cu 1,4 milioane de euro mai mult decât au importat. Dar, din întreaga regiune, judeţul (este şi cel mai mic) are cel mai mic număr de salariaţi: 40.998 de persoane în octombrie trecut, faţă de 46.456 de oameni, în octombrie 2009. Nici salariul mediu net nu este strălucit, dar media pe judeţ este mai mare decât cea rezultată în Olt. Mehedinţenii au avut în octombrie 2010 un câştig salarial mediu net de 1.170 de lei de persoană, faţă de 1.234 de lei în octombrie 2009.
Judeţele bogate ale ţării stau prost la salarii medii
Din datele statistice analizate reiese că nici măcar judeţele de top ale ţării care au cea mai mare contribuţie în Produsul Intern Brut nu se pot lăuda cu salarii medii nete foarte mari. Şi la ei, ca şi la noi, salariile medii pe judeţ sunt de cel mult 1.417 lei de persoană, dar ceva mai mari decât în anumite judeţe ale Olteniei. Excepţie face Bucureştiul, care are şi cel mai mare număr de angajaţi din ţară (dar are şi populaţia cea mai mare), însă şi salariile medii nete sunt cu mult mai mari decât cele din provincie. În Timiş, de exemplu, muncesc cu acte legale 198.033 de oameni, iar salariul mediu pe judeţ este de doar 1.370 de lei de persoană. Având în vedere că salariile bugetarilor sunt aceleaşi pe ţară, diferenţa la salariu într-un judeţ sau altul o fac salariile din mediul privat, care sunt, se pare, ceva mai ridicate în Timiş. Clujenii sunt mai prost plătiţi decât doljenii, cu toate că judeţul lor este prosper din punct de vedere economic. În Cluj, muncesc 112.731 de angajaţi, iar salariul mediu net este de numai 1.176 de lei, susţine INS. În Sibiu, numărul efectiv de salariaţi este de 108.160, dar ei câştigă, în medie, 1.417 lei de persoană. Braşovul se poate mândri cu 152.333 de angajaţi, dar salariul mediu net pe judeţ este de 1.356 de lei de persoană. În Constanţa (un judeţ foarte mare), lucrează 177.332 de salariaţi, care câştigă, în medie, 1.303 lei pe lună. Capitala bate toate recordurile pe ţară. În Bucureşti, muncesc 865.558 de persoane, iar salariul mediu net este de 1.864 de lei pe lună. De ce au judeţele bogate oameni nu foarte bine plătiţi?
„Probabil oamenii caută stabilitatea locului de muncă şi apoi se gândesc la latura materială. Cred că este o chestiune de mentalitate. Una este să te învecinezi cu Ungaria, să ai viziune către Austria, cum sunt alte judeţe, şi alta este să te învecinezi cu Bulgaria, care este fieful evazioniştilor“, a spus Eugen Călinoiu, şeful Fiscului doljean.
Câştig salarial mediu net în judeţele Olteniei şi în alte judeţe bogate*
Judeţul Salariul
Dolj 1.210 lei
Gorj 1.424 lei
Olt 1.041 lei
Mehedinţi 1.170 lei
Vâlcea 1.128 lei
…………………………
Timiş 1.370 lei
Cluj 1.176 lei
Sibiu 1.417 lei
Braşov 1.356 lei
Constanţa 1.303 lei
Bucureşti 1.864 lei
*Date furnizate de INS
Ce cuprinde statistica
În buletinul statistic lunar judeţean, INS precizează modul în care sunt completate cifrele statistice:
„Datele lunare privind câştigul salarial mediu net sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă. Începând cu luna ianuarie 2010, eşantionul cuprinde, pe total ţară, 25.000 de unităţi economico-sociale. Unităţile din «sectorul bugetar» sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, excepţie făcând unităţile administraţiei publice locale, pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (circa 770 de unităţi). Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu patru salariaţi şi peste, care reprezintă 92,73% din numărul total al salariaţilor din acest sector“.
