Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale este un loc care adăposteşte istoria veche şi recentă. De la manuscrise vechi, scrise pe pergamente ruginii, roase de vreme, până la documente actuale, dar foarte utile, toate stau la dispoziţia oamenilor ce doresc să calce pragul instituţiei.
De la intrarea în sediul de pe Libertăţii 37, atmosfera pare riguroasă. Fiecare cetăţean care intră în sediul Arhivelor prezintă buletinul şi i se dă un bilet de intrare, pe care îl dă înapoi la părăsirea locului. Aşa am făcut şi noi.
Înăuntru, am aflat povestea acestei instituţii. Mihaela Dudu, şef serviciu la Arhivele Naţionale din Dolj, a povestit că bazele ei au fost puse în 1931, iar instituţia s-a plimbat prin foarte multe sedii. Primul, cel oficial, a fost în Casa Băniei, în 1939, iar primul director, părintele arhivelor, a fost C.D. Fortunescu, cărturar înzestrat, profesor de limba franceză la Colegiul „Carol I“, însemnată personalitate a vremii. De atunci, arhivele au mai fost adăpostite în trei încăperi din localul Şcolii de Menaj „Dima Popovici“, într-o aripă a Şcolii Primare de băieţi „Madona Dudu“, într-un imobil al fundaţiei Jean Mihail şi multe, multe altele.
Şapte kilometri şi jumătate de istorie
Povestea documentelor, ale acestor izvoare istorice, se întinde pe 7.500 de metri liniari, după cum se măsoară arhivele. De-a lungul celor şapte kilometri şi jumătate de hârtie scrisă vieţuiesc manuscrise, cărţi vechi, publicaţii, planuri, hărţi, dar şi acte date de instituţiile publice din judeţul Dolj, documente acoperind o perioadă de peste cinci secole, ce le vin în ajutor oamenilor, mai ales în instanţă. Cel mai vechi obiect din arhivă este cel de la 28 iunie 1469, un hrisov semnat de Radu cel Frumos, prin care acesta întăreşte stăpânirea unor boieri asupra unor sate şi moşii. Îndeaproape ca importanţă urmează şi pergamentul impresionant lăsat de Constantin Brâncoveanu la 20 iunie 1693, scris în slavă, prin care acesta întărea „marelui paharnic Cornea Brăiloiu satul Ciovârnăşani cu mai multe sălişti şi rumâni“. Lista poate continua, îndeosebi cu fondul Prefecturii Judeţului Dolj, creat de instituţiile administraţiei judeţene din perioada 1831-1950. Acesta este, după cum am aflat, şi cel mai studiat fond de arhivă.
Lipsa de spaţiu,
o problemă
18 depozite se află în clădirea sediului Arhivelor Naţionale Dolj, dar acestea au devenit, cu timpul, insuficiente. „Ne confruntăm cu lipsa de preluare de la creatori (instituţiile din Dolj – n.r.). După 30 de ani de la crearea lor, documentele permanente ar trebui să ajungă la noi, dar nu mai avem unde să le păstrăm“, explică şeful de serviciu, arătând spre ultimele două locuri cu rafturile rămase goale. O altă problemă, după cum şi noi am simţit-o pe propria piele, sunt temperaturile scăzute din depozit, care sunt aşa încă din anul 1973, de când arhivele s-au mutat în acest sediu. „Nu avem căldură la depozit. Documentele ar trebui să aibă şi ele nişte temperaturi de păstrare“, completează Mihaela Dudu. Cele mai importante documente au lipite pe dosare câte o bulină roşie, ceea ce înseamnă că ele trebuie salvate primele în cazul unor urgenţe, cum ar fi incendiile sau inundaţiile.
Cum puteţi studia documentele
Craiovenii pot accesa cu uşurinţă documentele disponibile în arhivă. Persoanele care au împlinit 18 ani pot studia în sala special amenajată, în scopuri exclusiv ştiinţifice. Acestea includ lucrările şi studiile de specialitate, articole, comunicări, expoziţii, emisiuni radio, TV, cărţi etc. Biroul de relaţii cu publicul, pe de altă parte, le stă la dispoziţie oamenilor pentru documentele cu valoare probatorie, cu care ei pot merge în instanţă. Pentru aceasta, se face o cerere, care trebuie rezolvată în termenul de 30 de zile, conform legislaţiei în vigoare în ceea ce priveşte informaţiile de interes public. „Dacă cercetarea necesită un timp mai îndelungat, se înştiinţează persoana că termenul a fost prelungit“, spune şeful de serviciu. Mai mult, dacă fondul de arhivă nu există la Serviciul din Dolj şi trebuie adus din altă parte, omul este, la fel, informat. Iar celor care nu pot ajunge la sediul arhivelor pentru a înainta cererile, le stau la dispoziţie faxul, poşta sau mediul virtual.
Cifrele din 2012 arată că au fost înregistrate 741 de cereri, iar 173 de utilizatori au consultat documente în sala de studiu, numere relativ mici. „Se resimte o scădere a numărului de cereri intrate în cadrul serviciului. În ultima perioadă, vin foarte mulţi pentru obţinerea adeverinţei de vechime în muncă“, mărturiseşte gazda noastră. Ceea ce trebuie să ştie utilizatorii este că documentele până în 1800 nu se dau în original la sala de studiu. Există, în schimb, copii xerox pe care aceştia le pot consulta. Mai mult, pot fi studiate unităţile care nu depăşesc termenul legal de punere în cercetare, nu lezează drepturile şi libertăţile individuale ale cetăţeanului, nu sunt clasificate (secrete de stat, secrete de serviciu etc.), sunt inventariate, numerotate şi certificate, iar starea de conservare permite consultarea lor.
Cât costă serviciile adiacente
Cel care vrea să-şi facă o legitimaţie pentru sala de studiu trebuie să completeze un formular. Apoi, cunoaşterea poate începe. Serviciul Judeţean Dolj al Arhivelor Naţionale percepe câteva taxe, pe care utilizatorul trebuie să le plătească la Trezorerie înainte. Spre exemplu, o xerocopie costă un leu, iar taxa de fotografiere fără bliţ este de şapte lei pe zi. Totodată, la serviciul de relaţii cu publicul, dacă acesta doreşte eliberarea unei copii, a unui certificat sau a unui extras, el trebuie să scoată din buzunar suma de 45 de lei.
Şi donaţia este îmbrăţişată de această instituţie publică, chiar dacă ultima înregistrată a fost în anul 2006. Doritorii – organizaţiile, dar şi persoanele fizice – pot oferi spre donaţie sau spre vânzare documente. Organizaţiile, dar şi persoanele fizice care deţin documente din Fondul Arhivistic Naţional le pot depune la Arhivele Naţionale sub formă de custodie sau donaţie, scutite de taxe şi impozite. Cei ce doresc să vândă astfel de documente sunt obligaţi să comunice aceasta Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, care au prioritate la cumpărarea lor şi care trebuie să se pronunţe în 60 de zile de la data înregistrării comunicării.
Aşadar, acest izvor istoric stă la dispoziţia tuturor celor ce doresc să-l cunoască. De marţea până vinerea, între orele 8.30 şi 15.30, sala de studiu are porţile deschise şi încearcă să-şi urmeze scopul descris prea bine acum mulţi ani de Fortunescu: „Salvarea de la distrugere a documentelor în care stă închisă istoria regională a acestui ţinut“.
