Renunţând la subvenţiile populiste specifice anilor electorali, Primăria Craiova propune pentru 2012 un buget bazat pe proiecte cu bani europeni, mai puţin pe investiţii făcute cu fonduri proprii
Sala mare a primăriei a fost plină, sâmbătă, cu ocazia dezbaterii publice a Proiectului privind Bugetul de venituri şi cheltuieli al Municipiului Craiova, pentru anul 2012. Prea puţini au fost însă cetăţenii veniţi să-şi exprime părerea despre repartizarea banilor din bugetul municipiului, marea majoritate a celor prezenţi la dezbaterea publică fiind directori sau şefi de servicii din primărie ori consilieri locali.
Buget de criză
Luând cuvântul în deschiderea dezbaterii publice, primarul Craiovei, Antonie Solomon, a avertizat că bugetul anului 2012 este de criză, axat în mică parte pe investiţii, acestea făcându-se mai mult din bani europeni decât din resurse proprii.
„Este un buget realist, proiectat în aşa fel încât să asigure resursele necesare pentru funcţionarea autorităţii locale şi a instituţiilor de sub autoritatea consiliului local şi, totodată, resursele necesare pentru asigurarea cu prioritate a cofinanţării investiţiilor cu fonduri europene. Am conturat acest buget în aşa fel încât să nu ajungem în situaţia de a contracta un alt împrumut bancar. Vreau să demonstrăm că suntem capabili să traversăm această criză prin resurse proprii, principala prioritate o reprezintă utilizarea banilor europeni“, a spus primarul Solomon.
A urmat apoi o detaliată prezentare a bugetului, pe capitole, făcută de Nicolae Pascu, directorul Direcţiei Economico-Financiare a Primăriei Craiova.
Din totalul celor 625 de milioane de lei, la cât sunt estimate veniturile bugetului Craiovei, 44,2% vin din impozite şi taxe locale, 19,7% sunt sume defalcate din TVA, iar 15,9% sunt sume primite de la UE în contul proiectelor depuse.
În privinţa cheltuielilor, din totalul estimat de 639 de milioane de lei, cea mai mare „felie“ din buget o primeşte capitolul „Transporturi“ – 35,15%, fiind urmat de „Învăţământ“, cu 21,4% (pentru plata salariilor profesorilor în cea mai mare parte), şi de „Protecţia mediului“, cu 15,9%. Pentru „Cultură, recreere şi religie“ ar urma să fie dat 6,2% din bugetul local, iar pentru „Autorităţi publice“ este alocat un procent de 4,4% din cheltuieli.
Subvenţii mici pentru pensionari
Cu mare interes au urmărit pensionarii din sală structura bugetară la capitolul „Transporturi“, unde s-au prevăzut cheltuieli de 224 de milioane de lei. Cea mai mare parte a acestor bani – 134,5 milioane de lei – vor ajunge la proiectele de investiţii cu fonduri europene. Reparaţiilor de străzi şi trotuare le sunt alocate 71,5 milioane de lei, aici intrând însă nu atât investiţiile efectuate în acest an, cât mai ales restanţele către firma Delta ACM ’93, pentru asfaltările efectuate în oraş cu câţiva ani în urmă.
Circa 11 milioane de lei vor fi alocate, tot în cadrul acestui capitol bugetar, către Regia Autonomă de Transport (RAT) Craiova. Banii sunt destinaţi subvenţionării abonamentelor pe mijloacele de transport în comun. Astfel, vor beneficia în continuare de transport subvenţionat 100% persoanele cu handicap, veteranii, revoluţionarii şi urmaşii acestora, în timp ce subvenţia va rămâne de 50% pentru elevi şi 25% pentru studenţi. În privinţa pensionarilor, fondurile alocate vor asigura subvenţionarea cu 80% a abonamentelor pentru cei cu pensii sub 800 de lei, respectiv cu 50% din preţul abonamentelor cei cu pensii de peste 800 de lei. Se estimează că vor beneficia de astfel de abonamente subvenţionate circa 11.000 de pensionari, faţă de 33.000, câţi beneficiau de abonamente subvenţionate în 2010.
La începutul lui 2011, în bugetul local fusese prevăzută suma de 2,5 milioane de lei, pentru achiziţionarea (sau măcar plata avansului) a 20 de autobuze nou-nouţe pentru RAT Craiova. În iulie, suma a fost însă redistribuită către alte cheltuieli, cu promisiunea că va fi alocată din nou pentru o asemenea investiţie în cursul anului 2012. Bugetul pe 2012 nu cuprinde, însă, o asemenea investiţie.
Puţine investiţii cu venituri proprii
În privinţa investiţiilor, marea majoritate vor fi efectuate cu fondurile europene nerambursabile atrase de municipiul Craiova. Din veniturile proprii, investiţiile de amploare pot fi numărate pe degete. Spre exemplu, 10,2 milioane de lei vor fi alocate programului de reabilitare, modernizare şi extindere a iluminatului public, făcut prin firma Luxten, 2,8 milioane de lei sunt destinate reabilitării şi modernizării străzii Fulger din cartierul Brestei, iar 1,8 milioane de lei sunt alocate modernizării unor puncte termice ale Regiei de Termoficare. Mai pot fi menţionate drept investiţii oarecum importante doar extinderea cimitirului Ungureni (pentru care se vor aloca în acest an încă două milioane de lei) şi două sisteme semaforizare – unul pe strada Henry Ford, la intrarea în curtea uzinei Ford, iar altul la Piaţa Chiriac, la intersecţia străzilor Caracal şi Gheorghe Chiţu.
În rest, se fac doar proiecte sau studii de fezabilitate. Spre exemplu, nici anul acesta nu va fi făcut promisul sens giratoriu de la intersecţia străzilor Madona Dudu, Libertăţii şi Bibescu (lângă Inspectoratul Şcolar) şi nici mult lăudata străpungere din strada Traian Lalescu (Rovine) către Calea Bucureşti, pentru a face legătura cu strada Henry Coandă.
Propuneri ciudate
Primind apoi cuvântul pentru a face sugestii în legătură cu acest proiect de buget, ce va fi supus aprobării în şedinţa extraordinară de joi a Consiliului Local Municipal, puţini dintre craiovenii prezenţi la dezbaterea publică au venit cu propuneri concrete.
Marian Trifan, reprezentantul Asociaţiei Pensionarilor „Mihai Viteazul“, a reamintit executivului local că în Craiova „nu există o cantină socială pentru săraci, nici aziluri de noapte sau adăposturi, nici economate“, cerând totodată alocarea unor sume mai mari pentru subvenţionarea abonamentelor pentru pensionari.
Primarul Solomon i-a răspuns că a existat o cantină socială, dar a fost închisă „din cauza beneficiarilor de ajutor social de etnie romă, care nu erau mulţumiţi de mâncare“. „Şi eu am gustat din mâncarea respectivă şi nu mi s-a părut rea. Cu ce mâncare erau însă ei obişnuiţi, nu ştiu, de nu le plăcea ce se servea acolo…“, a spus Antonie Solomon. În privinţa adăposturilor pentru săraci, Solomon a apreciat că „decât să le dăm locuinţe sociale celor care n-au serviciu, ar fi de preferat şi chiar mai ieftin să-i ţinem şase luni într-un adăpost, până îşi găsesc de lucru şi pot să-şi închirieze o locuinţă“. În privinţa măririi subvenţiilor la transport pentru pensionari, primarul a spus că „nu putem să facem doar protecţie socială în Craiova“.
Au existat şi propuneri ciudate. Spre exemplu, pensionarul Theodor Roşu a cerut modificarea interioară a Teatrului Liric, în sensul că „să amenajăm etajul I cu loje, iar etajul I să-l mutăm la etajul II“, solicitând şi „introducerea de autobuze Mercedes noi, cu aer condiţionat, pe Brestei“, iar Aurel Rogobete a insistat să nu se facă parcări pe strada Maria Tănase.
Cea mai pertinentă propunere a venit de la Maria Jifcu, directoarea Şcolii nr. 19 Craiova, căreia îi este subordonată şi Grădiniţa nr. 17. Maria Jifcu a atras atenţia că unităţii de învăţământ pe care o conduce i s-a alocat doar suma de 100.000 de lei, insuficientă pentru construirea unei toalete pentru grădiniţă, în condiţiile în care aceasta „este singura unitate de învăţământ din Craiova care nu are grup sanitar“. Reprezentanţii primăriei şi-au notat această sugestie, promiţând că vor revedea propunerea de buget, pentru a aloca mai mulţi bani unităţii de învăţământ amintite.
