Terra se pregăteşte să îi spună bun venit locuitorului cu numărul şapte miliarde
Pe site-ul United Nations Population Fund, „ceasul mondial“ ticăie fără milă: în urmă cu câteva zile, Terra era populată de peste 6.975.000.000 de oameni, iar până la sfârşitul acestui an va fi depăşită limita de şapte miliarde, informează cotidianul italian La Repubblica. Însă estimările variază: potrivit Census Bureau din SUA, acest eveniment va avea loc în luna iulie, în timp ce specialiştii ONU aşteaptă venirea pe lume a locuitorului cu numărul şapte miliarde abia la sfârşitul lunii octombrie. Oricum ar fi, pentru a nu fi luaţi prin surprindere, reprezentanţii Fondului ONU pentru Populaţie, UNFPA, vor lansa prima iniţiativă globală privind această performanţă istorică. Iniţiativa a fost intitulată, sugestiv, „7 Billion People, 7 Billion Actions“, altfel spus şapte miliarde de oameni, şapte miliarde de acţiuni. În cadrul acţiunii, care este sponsorizată de companii de renume precum Facebook sau IBM, organizatorii au invitat organizaţiile neguvernamentale, universităţile, agenţiile ONU, companiile, mass-media, dar şi persoanele particulare să prezinte istorii concrete sau să ofere soluţii despre modul în care pot fi soluţionate cele mai presante probleme ale umanităţii. Tema propusă este clară. Şapte miliarde de oameni reprezintă totuşi o oportunitate sau un pericol?
Creştere vertiginoasă
Potrivit noilor estimări, până la mijlocul acestui secol, populaţia globală va creşte mai mult decât se prevăzuse anterior, ajungând la 9,31 miliarde, faţă de 9,15 miliarde. Acest lucru se datorează mai ales creşterii numărului de naşteri, pe fondul scăderii mortalităţii.
Potrivit unui raport ONU, până în 2100, pe planetă vor trăi 10,1 miliarde de oameni. Însă, în cazul în care rata globală a fertilităţii ar fi mai mare cu un copil la fiecare două femei, această cifră ar putea ajunge la aproape 16 miliarde. Aceste cifre par de domeniul fantasticului, dacă ne gândim că în 1960 eram doar trei miliarde, iar ultimul prag din punct de vedere al populaţiei s-a înregistrat în 1998, când cifra mondială a atins şase miliarde de oameni. Cu toate acestea, populaţia cunoaşte o scădere în aproape toate colţurile planetei. În Europa, a scăzut sub doi copii pe cuplu, iar în China, rata fertilităţii a scăzut de la şase copii în medie, în 1965, la 1,5 în zilele noastre. De asemenea, în Brazilia, numărul naşterilor a scăzut la jumătate, iar în Iran, rata natalităţii a scăzut cu 70%. Situaţia nu se află încă sub control în Africa subsahariană, care reprezintă însă doar 16 la sută din populaţia mondială, potrivit estimărilor National Geographic. India are încă probleme să îşi atingă obiectivele, însă pentru a da un exemplu pozitiv, în statul Kerala a fost suficient să se investească în instruirea femeilor şi rata fertilităţii a scăzut la 1,7%. În multe cazuri este vorba de rezultate obţinute fără politici impuse, cum este cea a fiului unic în China sau sterilizările ori avorturile forţate întâlnite în alte ţări.
Naşteri mai puţine
Însă de ce ar trebui să sărbătorim ca pe un succes scăderea numărului de naşteri? În 1778, Thomas Malthus spunea că, pe termen lung, Terra nu va mai avea suficiente resurse pentru aceste persoane şi „va fi nevoie“ de războaie şi maladii fatale pentru a reface echilibrul. Din fericire, până acum, această previziune s-a demonstrat complet greşită, la fel ca şi cea a lui Paul Ehrlich, care încă din 1968 atrăgea atenţia în legătură cu aşa numita „population bomb“.
Cert este că, până acum, ingeniozitatea fiinţei umane a găsit întotdeauna resursele potrivite pentru a face faţă aproape tuturor necesităţilor, ca să nu mai vorbim de faptul că progresele înregistrate în domeniul medicinei au făcut ca speranţa de viaţă să ajungă până la 77 de ani în ţările cele mai dezvoltate. Şi în India s-a ajuns de la 38 de ani în 1952, la 64 de ani în zilele noastră, iar în China, de la 41 la 73 de ani.
