Cum ar fi ca o invenţie simplă, patentată de inventatori români, să rezolve problema foametei, de care suferă în prezent peste un miliard de locuitori ai planetei? Rapoartele organizaţiilor mondiale în domeniu sunt foarte pesimiste pentru următorii 20 de ani: până în 2030, populaţia planetei va spori de la 6,6 miliarde de oameni la circa 8 miliarde. În aceste condiţii, problema asigurării hranei se va transforma într-o chestiune de supravieţuire, în tot mai multe regiuni ale globului.
Soluţiile inovative în agricultură, schimbarea modului de producere a hranei, alături de ţinerea în frâu a sporului demografic sunt soluţiile care se profilează la orizont pentru a rezolva criza determinată de suprapopularea planetei. În aceste condiţii, tot mai multe organizaţii şi companii vor deveni interesate de metode inovative şi eficiente de producţie în agricultură.
Energizarea naturală – secretul vieţii
Una dintre invenţiile care ar putea rezolva, cel puţin în parte, această problemă este aceea a craioveanului Dan Marcel, premiat la saloanele de inventică de la Bruxelles şi Moscova. Produsul prezentat se numeşte „Instalaţie de energizare a apei şi stimularea creşterii plantelor“. Invenţia realizată de Dan Marcel şi de fostul său elev de la Facultatea de Mecanică a Universităţii din Craiova, Corneliu Hopârtean, a obţinut medalia de bronz la concursul de inventică „Eureka“ de la Bruxelles (2002) şi medalia de aur la Salonul Internaţional de Inovaţii şi Investiţii de la Moscova (2010) – unde a mai primit şi un premiu special din partea Poloniei. Produsul va fi expus şi la salonul de inventică care va fi organizat în curând în Croaţia.
Invenţia craioveanului vine din pasiune şi a fost macerată timp de peste 20 de ani, explică acesta: „În 1989, la cursul de creativitate pe care îl ţineam la Facultatea de Mecanică a Universităţii din Craiova prezentam studenţilor două efecte care merită studiate: efectul de piramidă şi efectul de cristal. Acele cursuri au stârnit interes în rândul studenţilor“.
Instalaţia realizată de Dan Marcel se compune din opt module piramidale, deservite de un bazin cu o capacitate de 350 de litri. Apa din bazin este energizată natural şi stimulează creşterea plantelor.
„Apa energizată atinge valori mari ale Ph (8,5) şi devine alcalină, stimulând natural plantele. Prin stimularea cu apă energizată, perioada de germinaţie a seminţelor este redusă cu până la 50%, iar perioada de creştere a plantei este mai mică cu 60%. În acest fel, se pot obţine patru-cinci recolte pe an. Teoretic, metoda poate fi aplicată pe orice plantă, deşi ea a fost testată până acum doar pe legume“, spune Dan Marcel.
Dispozitivul a fost testat în colaborare cu Universitatea din Craiova, la Staţiunea Didactică Banu Mărăcine, iar rezultatele sunt senzaţionale, după cum spun inventatorii: de pe o suprafaţă de 100 mp s-au obţinut 1,5 tone de roşii, fără a se apela la îngrăşăminte chimice sau organice, ci doar la alimentarea plantelor cu apă naturală energizată. Care este însă secretul energizării naturale? „Efectul de piramidă“, spun inventatorii. Atât modulele – solarii, cât şi bazinul de apă sunt piramidale. O instalaţie necesară pentru 100 mp de teren poate costa între 3.000 de euro (varianta fără bazin de apă) şi 4.500-5.000 de euro (împreună cu bazinul de apă, de 350 de litri).
Efectul de piramidă – obsesia lumii noastre
Efectul de piramidă pare la prima vedere o invenţie ezoterică, aflată în sfera ritualurilor religioase sau magice. Piramida şi raporturile sale geometrice au obsedat însă lumea încă din antichitate. Savanţi cât se poate de respectabili au efectuat cercetări în domeniu. Marea Piramidă a lui Keops, care se pare că datează din 2.700 î.e.n., a suscitat interesul oamenilor de ştiinţă în ultimii 200 de ani. Şi asta pentru că în interiorul piramidei, la o treime de bază şi două de vârf (acolo unde este situat mormântul faraonului) se petrec fenomene stranii, neelucidate până acum de ştiinţă. Fizicienii şi chimiştii din întreaga lume au făcut cercetări şi experimente, iar explicaţiile date sunt mai mult sau mai puţin ştiinţifice. Una dintre aceste explicaţii spune că există un câmp universal, cosmic, pe care piramida îl accentuează, funcţionând ca o antenă de emisie-recepţie. Raportul care caracterizează piramida – raportul dintre latura pătratului de bază şi înălţime, de 1,618 – este proporţia care se găseşte în toată lumea vie, spun cercetătorii. Numărul de aur a obsedat lumea din antichitate, proporţia fiind aplicată de nume cunoscute ale culturii universale: Pitagora – în matematică, Leonardo Da Vinci – în două dintre creaţiile sale, „Cina cea de Taină“ şi „Omul vitruvian“, compozitorii Bela Bartok şi Olivier Messiaen – în muzică etc. Potrivit credinţelor ştiinţifico-ezoterice, vibraţia piramidei interacţionează cu componentele materiei. Esenţele de flori sunt foarte amplificate, apa pierde gustul de clor, microcâmpurile organismelor vii sunt modificate de vibraţia piramidei. Cercetătorul american Patrick Flanagan a explicat, în 1973, că piramida amplifică microundele printr-un fenomen similar rezonanţei magnetice, producând o energie care poate fi transformată în electricitate. În România, savantul Henri Coandă imagina imobile ale viitorului de 20 de etaje în formă de piramidă, care ar fi rezistat la cutremure de magnitudine mare, dar avea şi proiecte legate de desalinizarea apei marine sau găsirea „elixirului vieţii“ – apa care prelungeşte viaţa umană. La fel de puţin cunoscute sunt experimentele făcute de cercetătorii români în perioada comunistă. Biologul Mariana Godeanu a coordonat, în anii ‘80, un experiment privind epurarea biologică a apelor uzate, folosind drept filtru nufărul egiptean, pentru că acesta fixa sedimentele. Biomasa rezultată urma să îngraşe pământurile. În acest scop, la Piteşti a fost ridicată o piramidă din sticlă, o copie fidelă la scara 1/10 a Piramidei lui Keops. Se crede că, de fapt, cercetătoarea avea şi o agendă secretă, studiind efectul de piramidă asupra organismelor vii. După 1989, experimentele au fost întrerupte, pentru că institutele de cercetare nu au mai primit finanţare. Piramida de sticlă de la Piteşti încă se află în picioare.
În prezent, şi Centrul de Consultanţă Ecologică din Galaţi susţine că a experimentat efectul de piramidă în sere, cu sprijin financiar din Luxemburg. Costurile piramidei ar fi de 10.000 de euro, iar rezultatele ar fi spectaculoase, producţia fiind cu 180% – 250% mai mare.
Finanţarea – marea problemă a cercetării româneşti
Prototipul instalaţiei concepute de Dan Marcel are nevoie de fonduri pentru a intra în producţia de serie. La ediţia a IX-a a Salonului Internaţional de Inovaţii şi Investiţii de la Moscova, inventatorii au participat la un brokeraj de proiecte. De fapt, participările internaţionale ale lui Dan Marcel nu ar fi fost posibile fără spijinul IPA – CIFATT Craiova, societate de cercetare, proiectare şi producţie de echipamente de instalaţii de automatizare. IPA este cea care asigură reprezentarea mai multor inventatori din Oltenia la saloanele internaţionale. „Facem parte din «Enterprise Europe Network», care are peste 600 de centre în 40 de ţări. Din afara UE, sunt agrenate ţări ca SUA, China, Rusia, Chile, Argentina, prin care sprijinim dezvoltarea IMM-urilor inovative. Se oferă sprijin pentru dezvoltarea afacerilor, pentru dezvoltarea sprijinită pe invenţii şi inovaţii şi cercetare în folosul acestor societăţi. Din păcate, România este mult în urmă în domeniul sprijinirii dezvoltării inovative“, spune Gabriel Vlăduţ, directorul IPA – CIFATT. Acesta precizează că obţinerea unor medalii la saloanele internaţionale nu reprezintă un obiectiv. „Trebuie să ajungem pe piaţă“, afirmă el. Potrivit lui Vlăduţ, numai dezvoltarea inovativă, care aduce plusvaloare, poate fi salvarea IMM-urilor româneşti. Sistemul de finanţare este însă deficitar. O portiţă pentru finanţare ar fi voucherele oferite de UE pentru dezvoltări de acest gen. „UE oferă vouchere pentru realizarea prototipului unei inovaţii. Acest sistem funcţionează de puţin timp în ţări ca Germania sau Franţa. Firma face o prezentare nu mai mare de o pagină, în care descrie succint ce vrea să realizeze. Comisia Europeană analizează cererea şi face o selecţie a cererilor pe care le finanţează. Ni s-a promis recent că acest sistem ar putea fi implementat şi în România“, mai spune Gabriel Vlăduţ.
