Oamenii de afaceri craioveni s-au plâns că Fiscul ia bani cu două mâini de la toate firmele, dar nu restituie nici un leu dacă se dovedeşte în instanţă că a nedreptăţit vreo societate. Firmele mai cer ca majorările de întârziere să nu se calculeze la nesfârşit. Finanţele se disculpă: „Aceasta este legea!“.
Implementarea celor mai bune practici europene în materie fiscală va fi acea politică fiscală în care taxele şi impozitele nu se vor mai schimba de la un an la altul şi când va exista echitate fiscală între stat şi mediul privat de afaceri. Acesta a fost răspunsul dat de oamenii de afaceri prezenţi la masa rotundă cu tema „Cele mai bune practici fiscale europene şi implementarea lor în România“, organizată zilele trecute în Bucureşti de Consiliul Naţional al Întreprinzătorilor Privaţi Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Vicepreşedintele CNIPMMR, Valentin Cristea, a explicat că „regulile de control ale organelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie schimbate. În sensul că, dacă unei firme îi sunt blocate conturile pentru neplata unor datorii, iar firma respectivă câştigă în instanţă (deci, se dovedeşte că Fiscul nu a avut dreptate când i-a blocat conturile), pe perioada cât societatea a avut activitatea blocată, Fiscul nu plăteşte despăgubiri. În intervalul în care banii firmei stau la dispoziţia Fiscului, firma nu beneficiază de nici un leu de la organele statului, pe când, dacă o firmă întârzie plata dărilor, i se calculează penalizări de întârziere imediat. Cerem ca regulile de implementare a practicilor europene să fie echitabile din punct de vedere fiscal!“. În mod normal, firma nedreptăţită de organele ANAF trebuie să ceară în instanţă plata unor despăgubiri din partea statului. În caz contrar, nici o lege nu obligă Fiscul să despăgubească o societate a cărei activitate a fost blocată incorect. Cristea a mai spus că majorările de întârziere nu au o limită superioară, ci urcă până la sume astronomice: „De multe ori, firma ajunge să aibă majorări de întârziere duble faţă de datoria propriu-zisă, iar la noi nu poţi să-ţi plăteşti din debit, ci se achită mai întâi majorările de întârziere, timp în care sumele tale reale de plată pot să producă alte majorări. Şi tot aşa, până intri în colaps“.
Fiscul spune că aplică legea
Cererile mediului de afaceri au ajuns şi la urechile reprezentanţilor ANAF, dar aceştia s-au mulţumit să răspundă că aceasta este legea şi ea trebuie respectată. „Conform Codului de Procedură Fiscală, o firmă achită obligaţiile de plată în ordinea vechimii lor, plus accesoriile aferente. De exemplu, dacă o firmă are datorii de plată din luna mai, atunci va plăti obligaţiile aferente lunii mai, plus accesoriile (majorările aferente acelei luni), apoi pe cele din iunie şi accesoriile. Aşa este normal“, a explicat directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu. Pentru datoriile curente, să zicem cele aferente lunii septembrie, care nu au fost plătite până la 25 octombrie, firma plăteşte întâi debitul, apoi majorările, care sunt de 0,01% din sumă, pentru fiecare zi de întârziere. La întrebarea reprezentanţilor mediului de afaceri referitoare la plata unor despăgubiri de către Fisc atunci când se dovedeşte în instanţă că instituţia statului a blocat în mod eronat activitatea unei firme, directorul DGFP Dolj a răspuns: „Aceasta este legea!“. Călinoiu a mai spus că singura dată când Finanţele trebuie să restituie bani firmelor este situaţia în care statul (prin intermediul organelor fiscale) a calculat şi reţinut sume în plus faţă de cele reale, de la anumite firme. În aceste cazuri, obligatoriu trebuie să restituie banii, dar nu în mod direct. Dar şi aici Fiscul are o portiţă. Poate să compenseze sumele pe care le are de restituit firmei în cauză cu datorii viitoare pe care societatea le va avea către stat.
