Cum face statul afaceri cu banii privaţilor

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Oamenii de afaceri craioveni s-au plâns că Fiscul ia bani cu două mâini de la toate firmele, dar nu restituie nici un leu dacă se dovedeÅŸte în instanţă că a nedreptăţit vreo societate. Firmele mai cer ca majorările de întârziere să nu se calculeze la nesfârÅŸit. FinanÅ£ele se disculpă: „Aceasta este legea!“.

Implementarea celor mai bune practici europene în materie fiscală va fi acea politică fiscală în care taxele ÅŸi impozitele nu se vor mai schimba de la un an la altul ÅŸi când va exista echitate fiscală între stat ÅŸi mediul privat de afaceri. Acesta a fost răspunsul dat de oamenii de afaceri prezenÅ£i la masa rotundă cu tema „Cele mai bune practici fiscale europene ÅŸi implementarea lor în România“, organizată zilele trecute în BucureÅŸti de Consiliul NaÅ£ional al Întreprinzătorilor PrivaÅ£i Mici ÅŸi Mijlocii din România (CNIPMMR). VicepreÅŸedintele CNIPMMR, Valentin Cristea, a explicat că „regulile de control ale organelor AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie schimbate. În sensul că, dacă unei firme îi sunt blocate conturile pentru neplata unor datorii, iar firma respectivă câÅŸtigă în instanţă (deci, se dovedeÅŸte că Fiscul nu a avut dreptate când i-a blocat conturile), pe perioada cât societatea a avut activitatea blocată, Fiscul nu plăteÅŸte despăgubiri. În intervalul în care banii firmei stau la dispoziÅ£ia Fiscului, firma nu beneficiază de nici un leu de la organele statului, pe când, dacă o firmă întârzie plata dărilor, i se calculează penalizări de întârziere imediat. Cerem ca regulile de implementare a practicilor europene să fie echitabile din punct de vedere fiscal!“. În mod normal, firma nedreptăţită de organele ANAF trebuie să ceară în instanţă plata unor despăgubiri din partea statului. În caz contrar, nici o lege nu obligă Fiscul să despăgubească o societate a cărei activitate a fost blocată incorect. Cristea a mai spus că majorările de întârziere nu au o limită superioară, ci urcă până la sume astronomice: „De multe ori, firma ajunge să aibă majorări de întârziere duble faţă de datoria propriu-zisă, iar la noi nu poÅ£i să-Å£i plăteÅŸti din debit, ci se achită mai întâi majorările de întârziere, timp în care sumele tale reale de plată pot să producă alte majorări. Åži tot aÅŸa, până intri în colaps“.

Fiscul spune că aplică legea

Cererile mediului de afaceri au ajuns ÅŸi la urechile reprezentanÅ£ilor ANAF, dar aceÅŸtia s-au mulÅ£umit să răspundă că aceasta este legea ÅŸi ea trebuie respectată. „Conform Codului de Procedură Fiscală, o firmă achită obligaÅ£iile de plată în ordinea vechimii lor, plus accesoriile aferente. De exemplu, dacă o firmă are datorii de plată din luna mai, atunci va plăti obligaÅ£iile aferente lunii mai, plus accesoriile (majorările aferente acelei luni), apoi pe cele din iunie ÅŸi accesoriile. AÅŸa este normal“, a explicat directorul executiv al DirecÅ£iei Generale a FinanÅ£elor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu. Pentru datoriile curente, să zicem cele aferente lunii septembrie, care nu au fost plătite până la 25 octombrie, firma plăteÅŸte întâi debitul, apoi majorările, care sunt de 0,01% din sumă, pentru fiecare zi de întârziere. La întrebarea reprezentanÅ£ilor mediului de afaceri referitoare la plata unor despăgubiri de către Fisc atunci când se dovedeÅŸte în instanţă că instituÅ£ia statului a blocat în mod eronat activitatea unei firme, directorul DGFP Dolj a răspuns: „Aceasta este legea!“. Călinoiu a mai spus că singura dată când FinanÅ£ele trebuie să restituie bani firmelor este situaÅ£ia în care statul (prin intermediul organelor fiscale) a calculat ÅŸi reÅ£inut sume în plus faţă de cele reale, de la anumite firme. În aceste cazuri, obligatoriu trebuie să restituie banii, dar nu în mod direct. Dar ÅŸi aici Fiscul are o portiţă. Poate să compenseze sumele pe care le are de restituit firmei în cauză cu datorii viitoare pe care societatea le va avea către stat.