Comoară neolitică, descoperită la Almăj

Versiunea pentru tiparire

Marimea textului:

Săpăturile pentru construirea unei pivniţe, în curtea unui localnic din comuna doljeană Almăj, au scos la lumină o aşezare veche de aproximativ 5.000 de ani, din perioada colonizării indoeuropene.

Nici prin gând nu i-a trecut familiei Lazăr din localitatea Almăj - Dolj că la temelia casei zace o veche aşezare neolitică de mii de ani. Cioburile şi oasele de care se loveau hârleţele le dădeau bătaie de cap. Lazăr Şerban a adus câteva bucăţi de ceramică specialiştilor de la Muzeul Olteniei din Craiova.
„Am săpat pentru fundaţia unui beci şi au început să apară cioburi şi oase. Mi-am dat seama că sunt foarte vechi. Am luat câteva ca să le vadă specialişti de la muzeu“, a povestit un vecin. Arheologul Florin Ridichie, directorul Muzeului Olteniei din Craiova, dă asigurări că toată ceramica de la Almăj este o descoperire importantă pentru regiunea Olteniei.
„Cele mai vechi fragmente arheologice descoperite întâmplător zilele acestea în localitatea Almăj, judeţul Dolj, datează de la începutul Epocii Bronzului, din perioada 3200 - 2800 î.d.Hr. Pe continentul nostru era în plină desfăşurare procesul de indo-europenizare, care a stat la baza formării actualelor popoare europene. Materialele arheologice descoperite indică o locuinţă distrusă de incendiu, aşa cum o arată fragmentele de chirpici arse până la vitrifiere, care au urme de pari şi nuiele, din structura de rezistenţă a casei. Ceramica găsită prezintă decoruri specifice Culturii Coţofeni, caracteristică îndeosebi jumătăţii vestice a teritoriului de astăzi al României. De asemenea, s-a descoperit şi ceramică datată la mijlocul Epocii Bronzului, în intervalul 2500 - 2000 î.d.Hr., sau din a doua Epocă a Fierului, în vremea dacilor, aproximativ 200 - 100 d. Hr., până la cucerirea Daciei de către romani. Toată ceramica descoperită a fost modelată cu mâna, roata olarului nefiind cunoscută în acele vremuri. Avem de-a face cu mici comunităţi umane, de 15 - 20 de familii, a căror medie de vârstă nu depăşea, în acele vremuri, 20 ani“, a declarat Florin Ridichie, directorul Muzeului Olteniei.

Lucrări sub supraveghere

Bucăţile de ceramică şi de oase urmează să fie transportate la muzeu mâine. Şi tot atunci familia Lazăr poate să reînceapă săpăturile, dar în prezenţa unui specialist de la muzeu. „Lucrările edilitare care au condus la această importantă descoperire arheologică au fost întrerupte temporar, urmând să fie reluate sub supravegherea specialiştilor de la Muzeul Olteniei“, a spus Florin Ridichie.