Procesul dubios de privatizare sau postprivatizare a unor societăţi comerciale la care statul a deţinut calitatea de acţionar a bifat, anul trecut, un prejudiciu reclamat de 21,4 milioane de dolari şi 1.630.000 de euro. Spunem reclamat deoarece nu s-a stabilit cu exactitate paguba înregistrată, iar poliţiştii şi procurorii mai au de lucru până la finalizarea dosarelor.
Chiar dacă autorităţile preferă să nu divulge prea multe informaţii din culisele anchetelor pe care le au în lucru, IGPR ne-a informat că în cursul anului 2006 au fost efectuate cercetări în zece dosare penale cu privire la ilegalităţi comise cu ocazia derulării procesului de privatizare-postprivatizare.
Dintre acestea, spun anchetatorii, într-un dosar penal a fost dispusă începerea urmăririi penale şi şase cauze au fost înaintate unităţilor de Parchet cu propunerea de declinare a competenţei în favoarea DNA sau Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Alte două dosare au fost declinate în favoarea Parchetelor competente teritorial pentru continuarea cercetărilor, o altă speţă aflându-se în prezent în lucru. Poliţiştii de la Direcţia de Investigare a Fraudelor (DIF) din cadrul IGPR spun că au fost cercetate 14 persoane pentru comiterea a 16 fapte penale.
„În ceea ce priveşte participanţii la comiterea acestor infracţiuni, se evidenţiază faptul că aceştia îndeplineau funcţii de conducere – regii autonome, companii naţionale, iar şase funcţionari publici aveau putere de decizie la nivelul unor autorităţi publice de la nivel local sau central“, au precizat anchetatorii.
Vânzare subevaluată de active
Din analiza dosarelor în care au fost efectuate, sub supravegherea procurorilor, o serie de cercetări în ceea ce priveşte evoluţia, amploarea şi diversitatea fenomenului infracţional în acest domeniu de activitate, s-au stabilit mai multe moduri de operare.
Primul şi cel mai la modă, spun poliţiştii, este legat de vânzarea subevaluată de active ale societăţilor privatizate de către funcţionari cu putere de decizie din cadrul acestora către alte persoane din sfera lor de interese. Şi participarea la capitalul social al unor societăţi nou-înfiinţate cu active ale firmelor privatizate, prin subevaluarea aporturilor acestora, în scopul scoaterii din patrimoniu a unor active şi terenuri cu potenţial economic ridicat, a fost una dintre cauzele care au condus la fraude. Majorarea fictivă a capitalului social al unor societăţi la care statul mai deţine acţiuni în scopul diminuării participaţiei acestuia ori stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, cu ocazia privatizării acestora, constituie altă găselniţă pentru eludarea legilor. Nu în ultimul rând, precizează anchetatorii, se foloseşte şi metoda încheierii de contracte de management sau reprezentare fictive cu societăţi comerciale aparţinând aceluiaşi grup de firme, în vederea scoaterii ilegale de sume însemnate din conturile societăţilor privatizate în interesul aşa-zişilor investitori.
Muşetescu şi ARO Câmpulung
În 2006, unul dintre dosarele instrumentate a vizat privatizarea frauduloasă a SC ARO SA Câmpulung. Ofiţerii DIF au înaintat cauza, în luna august, procurorilor anticorupţie. Personajul principal al investigaţiei, nimeni altul decât fostul şef al Autorităţii pentru Privatizarea Activelor Statului (APAPS), care a fost cercetat pentru posibile infracţiuni de abuz în serviciu. Ovidiu Muşetescu, alături de alţi 12 subordonaţi de-ai săi, are în acest dosar calitatea de învinuit, ancheta Direcţiei de Investigare a Fraudelor (DIF) din IGPR stabilind că prejudiciul depăşeşte 800 de miliarde de lei vechi.
La acea dată, comisarul-şef Dan Bucur, şeful DIF, declara în cadrul unei conferinţe de presă că „poliţiştii din IGPR, specializaţi în investigarea infracţiunilor economice, au sesizat DNA cu privire la posibile infracţiuni de abuz în serviciu, săvârşite de Ovidiu Muşetescu şi alţi funcţionari ai AVAS, care au participat la privatizarea unei societăţi comerciale producătoare de autoturisme de teren, din judeţul Argeş. Din verificările efectuate a rezultat că, în cursul procesului de privatizare, valoarea activelor incluse în patrimoniul societăţii a fost luată în calcul la nivelul anului 1994, fără a mai fi actualizată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. „În acest mod s-au influenţat în sens negativ valoarea activului net şi nivelul de pornire a negocierilor pentru preţul de vânzare a acţiunilor, Curtea de Conturi a României stabilind că diferenţa care nu a fost luată în considerare depăşeşte 800 de miliarde de lei vechi“, anunţa comisarul-şef Bucur.
Tot în timpul verificărilor au fost descoperite indicii că negocierea şi finalizarea procesului de privatizare a SC ARO SA s-au realizat, de către APAPS, în alte condiţii decât cele prezentate în Memorandumul de privatizare, aprobat de Guvernul României în şedinţa din 25 septembrie 2003.
