Ocolind legea, Societatea Nationala Plafar, pastorita de Ministerul Economiei si Comertului, a devenit proprietara peste 360 ha de teren situat in jurul viitorului port din comuna Rast. Continuând traditia, ministerul va vinde terenul pe motiv ca societatea este mai atractiva pentru privatizarea pe care o pregateste de câtiva ani.
Ministerul Industriei si Comertului a emis pe 31 octombrie 2000, pe numele Societatii Nationale Plafar, un controversat certificat de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Emiterea certificatului s-a facut pe baza unei documentatii topografice de identificare a celor 361,8 ha, aflate in comuna Rast, fara ca aceasta sa fie avizata legal de Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografiere al judetului Dolj. Mai mult decât atât, documentatia de stabilire si evaluare a terenurilor figureaza in certificat cu un numar de inregistrare la OCOT, care in realitate nu exista. Conform documentului semnat de un secretar de stat al ministerului de resort, actele care au stat la baza emiterii certificatului au fost inregistrate pe 28 iulie 2000 la nr. 3043. Intr-o nota adresata Primariei Rast in 2002, directorul de atunci al Oficiului neaga existenta vreunei documentatii depuse de Plafar. „Societatea Nationala Plafar SA nu a inaintat spre avizare documentatia intocmita in baza HG nr. 834/1991 la OJCGC Dolj. La nr. 3043 din 28.07.2000 nu se afla inregistrata la institutia noastra documentatia de stabilire si evaluare a terenurilor, respectiv anexa 2 si planurile topografice cuprinse in anexele 4 si 5, care sunt mentionate in certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO 3 nr. 6076 din 31 octombrie 2000“. Inexistenta documentatiei este explicabila deoarece, in momentul preluarii terenului de la Rast, Plafar nu avea temei legal pentru acest lucru.
Eroare sau fals?
Prevederile hotarârii de guvern pe baza careia s-a emis certificatul de atestare nu se aplica terenurilor aflate in domeniul public sau celor agricole. In vederea intocmirii documentatiilor de privatizare, Plafar a cerut Oficiului de Cadastru Dolj sa-i comunice ce suprafete de teren are in judet. Raspunsul Oficiului nu lamureste forma de proprietate a terenurilor, mentionând ca, la 15 iunie 2000, sucursala Plafar Craiova (fara personalitate juridica, deci fara dreptul de proprietate) „detine pe teritoriul administrativ al comunei Rast suprafata de 368 ha de teren, din care 362 arabil si 6 ha neagricol“. Faptul ca Plafar detinea la acea data terenul nu insemna ca era si proprietara lui. Totusi, adresa primita de la OCGC care poarta semnatura directorului de atunci, Constantin Teodorescu, si a sefului Oficiului de cadastru, ing. Ion Bododea, a fost folosita de reprezentantii Plafar pe post de documentatie cadastrala. Anexa atasata raspunsului catre Plafar contine date eronate care par modificate. Desi din document reiese ca Plafar detine 1.620 mp suprafata aferenta cailor de transport, la calculul final au iesit din pix 3,6 milioane de metri patrati, adica 368 ha. Documentul nu a fost avizat de specialistii OCOT, in locul lor semnând reprezentantii Oficiului Judetean de Studii Pedologice, care nu aveau nici o treaba cu identificarea suprafetelor, ci doar cu calitatea terenurilor. Cu toate acestea, functionarii ministerului au luat de buna adresa nr. 3043, mentionându-i numarul de inregistrare in certificatul de atestare a proprietatii.
Parchetul va da verdictul
Impinsa de nevoia de a aplica prevederile Legii nr. 1/2000 privind restituirea terenurilor agricole, Primaria Rast a descoperit ca lipsea din „inventar“ suprafata preluata de Plafar. In consecinta, comisia locala de aplicare a Legii fondului funciar din Rast a dat in judecata Plafar si Ministerul Economiei si Comertului, dar a pierdut, nu pentru ca nu avea dreptate, ci pe viciu de procedura. Curtea de Apel Craiova, in sentinta din noiembrie 2005, a respins actiunea comisiei pe motiv ca reclamanta trebuia sa se adreseze mai intâi Ministerului Economiei in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de emiterea certificatului, lucru pe care primaria nu l-a facut decât mult mai târziu. Primarul Iulian Silisteanu a amenintat ca, desi a pierdut procesul pe contencios administrativ, va face plângere penala impotriva celor care se fac vinovati de instrainarea celor 362 ha din zestrea Rastului: „Toate documentele care le-a dus Plafarul la minister sunt un fals grosolan care se vede de la o posta si pe care ministeriabilii ar fi trebuit sa-l observe inainte de a emite acel certificat de atestare a proprietatii. Plafar nu a cultivat niciodata acel teren si toata bataia este pentru cariera de piatra de pe acest teren, care are resurse minerale enorme.
Cineva vrea sa se pricopseasca furând ceea ce este al amarâtilor astora din Rast. O sa fac si plângere penala“. Juristul societatii Plafar, Lucian Enache, nu a putut explica de ce societatea a ocolit Oficiul de Cadastru Dolj, dând de inteles ca functionarii ministerului sunt cei vinovati de o eventuala greseala la intocmirea documentatiilor. „Noi am câstigat toate procesele cu primarul de la Rast. Daca nu e multumit, sa faca plângere penala. Daca era ceva in neregula cu documentatiile noastre, ministerul ar fi trebuit sa observe“, a declarat Lucian Enache. Pamântul de la Rast este miza unui tun imobiliar pe care guvernul l-a legiferat prin abilitarea Ministerului Economiei si Comertului sa vânda active pentru achitarea datoriei de trei milioane de euro a Plafar catre stat. Societatea nu dispune de alte active atractive in afara de cele 362 ha de teren de la Rast, situate in imediata vecinatate a viitorului port pentru care s-a si primit finantare europeana.
400 ha de teren
Plafar detine in prezent 20 de spatii comerciale fata de 60, câte avea in 1990, si circa 400 ha de teren. Societatea are opt sucursale in tara, inclusiv la Craiova, si a fost scoasa la privatizare in anul 2000, fara succes. Pe 18 octombrie, guvernul a aprobat strategia de restructurare a Plafar, care prevede vânzarea unui pachet de 51% din actiuni catre un investitor strategic sau consortiu de investitori.
