Dupa o indelungata tacere, Constantin Dilly Serbanoiu aparea saptamânile trecute pe postul OTV. Ore bune dupa miezul noptii, pitorescul personaj politic oltean inca tinea telespectatorii lipiti de ecranele televizoarelor. Povesti, aventuri, injurii, procese. Nu i-a ajuns noaptea pentru a povesti toate câte le stia.
Pentru cine are oarece indoieli, chiar asa l-au botezat parintii: Dilly. „Venise unu’ pe la noi prin sat, avea motocicleta si era din Bucuresti. Toate femeile alergau innebunite dupa el. Maica-mea nu s-a lasat mai prejos. Placându-i numele, mi l-a pus mie. Si credea – ca asa erau oamenii simpli de la tara – ca o sa am si eu noroc de Bucuresti, de motocicleta… N-a fost sa fie: când m-am facut eu mare, trecuse vremea motocicletelor – m-am urcat direct in masina“.
Mai bine cât mai târziu…
Constantin Dilly Serbanoiu este tot din Gorj, de unde, pare-se, si-au supt seva majoritatea oltenilor importanti de pe la noi. S-a nascut la Dragotesti, tot intr-o familie modesta. Tot cu oile si vacile pe câmp si-a petrecut copilaria, cu pescuitul cu mâna si batutul mingii pe maidan. A mers si el la scoala, ca multi altii… Asemanarile se opresc insa aici. Pentru ca, asa cum marturiseste actualul consilier al primarului – sau poate este singurul care spune adevarul-adevarat? – la invatatura, Dilly nu s-a remarcat prin rezultate spectaculoase care sa-i prezica viitorul luminos de mai târziu. Nici pionieras cu snur n-a fost, nici la olimpiade nu s-a inghesuit, in rând cu odraslele de ceapisti ambitiosi. Nici macar la Cântarea României nu a recitat poezii! „Niciodata premiant, niciodata repetent! Adica un copil mai mult mediocru, ca sa fiu cinstit“, isi apreciaza Dilly relatia discreta – ca, de altfel, toate relatiile din viata sa – cu scoala. Completând: „La unii, dupa cum se vede, inteligenta apare mai târziu…“.
Scoala amorului la uluci
Cei sapte ani de scoala elementara n-au fost deci deloc decisivi pentru cariera politicianului Serbanoiu de mai târziu. A barbatului insa, da. Nici nu-i dadusera bine tuleiele in obrajori, ca Dilly prinsese deja arta cuceririi femeilor. Rezemat de gardul de uluci, contemplând bolta instelata, feciorul isi petrecea noptile adolescentei conversând cu mândrele satului. „Câti pui au pus sub closca ori câte funii de tutun au insirat… Chestii din astea, ca doar ce subiecte de dezbatut sa ai la tara?! Mai mult, nu… Eram prea tânar“, zâmbeste craiul de astazi, amintindu-si inceputurile timide, dar deosebit de instructive, in arta amorului care l-a facut celebru. Prima dragoste a aparut putin mai târziu, in timpul uceniciei la Scoala profesionala „7 Noiembrie“ din Craiova, specializarea lacatusi- mecanici – montatori. „O chema Polina si m-am indragostit rau de ea. M-a parasit pentru ca nu ne potriveam… Ani mai târziu ne-am reintâlnit. Era profesoara de matematica si se maritase cu un prieten de-al meu… Urmatoarea a fost una, Geta, casatorita acum cu un ungur. Deh, ce sa-i faci, asta mi-a fost mie norocul in dragoste…“.
Esecurile nu l-au speriat insa pe Dilly Serbanoiu. Mizând pe sarmul sau incontestabil, pe cunostintele acumulate in timp, tânarul – si mai apoi barbatul – a facut o adevarata indeletnicire din… a iubi femeile. Pe care nu se sfieste deloc s-o marturiseasca. Ba dimpotriva!
„Sute de femei am avut! Le-am cucerit prin spiritul meu liber, expansiv!“, isi dezvaluie amorezul armele secrete, pe care, cu vremea, le-a perfectionat si… cultivat.
Intâi armata, apoi liceul
Armata a fost, sa zicem, perioada culta a lui Dilly Serbanoiu. Pe lânga succesele de ostean destoinic – „gradul“ de fruntas l-a primit dupa numai 51 de zile, iar pe cel de comandant de pluton in cea de-a 75-a zi – tânarul soldat a incercat in acea perioada o pasiune noua, necunoscuta pâna atunci: aceea a cititului! „Din solda de 175 de lei, am cumparat sute de carti: «Cei trei muschetari», «Vicontele de Bragellone», «Misterele Parisului»… Ma rog, cam ce se citea pe vremea aceea. Carti usoare… Proust, «A la recherche du temps perdu», a venit mai târziu…“, precizeaza Dilly intr-o frantuzeasca ondulata.
Cu un bagaj semnificativ de cunostinte noi – „Am plecat acasa cu câteva valize din alea, de lemn, de armata, pline cu volume!“, isi aminteste politicianul de azi – Dilly s-a reintors la functia de baza, lacatus-mecanic-montator. Satisfactiile nu mai erau insa aceleasi. Tânarul intrezarise ca viata putea sa-i ofere si altceva. Asadar, voia mai mult, putea mai mult: de exemplu, sa fie maistru la „7 Noiembrie“. Incurajat de colegi, a mers la continuare de studii. Intr-un singur an – trecând diferentele necesare – era proaspat absolvent al Liceului „Elena Cuza“, profilul filologie-istorie. Lucru care, evident, i-a deschis noi perspective.
„Cochetam cu Medicina… Chiar ma apucasem de invatat la chimie si biologie! Dar am primit o alta propunere: sa merg la Galati, sa ma inscriu la Facultatea de chimie, urmând sa fiu angajat dupa aceea la Fabrica de ulei si zahar. Aveam deci viitorul asigurat“.
Iar la facultate nu a mai ajuns
Nu a rezistat mai mult de doua luni programului strict de student. Printre nenumaratele motive, unul singur a fost facut public: Dilly devenise tatal a doi copii. Responsabilitatile il cereau deci acasa!
S-a intors, dar nu pentru viata casnica si linistita pe care ar fi fost poate firesc s-o urmeze. De mama copiilor sai – recunoaste Dilly – nu l-a legat nicicum vreo pasiune arzatoare. „Pe copii – Laura si Claudius – i-am recunoscut, fireste, din proprie initiativa. Cu Maria insa n-am ramas prea mult timp. Ne-am despartit mai târziu, prieteni insa!“
Dilly si-a continuat deci viata tumultuoasa care il prindea ca o manusa. Ii trebuia totusi si o ocupatie pe masura: aceea de barman.
„Pe vremea aceea, a lucra intr-un bar era mai mult decât a fi inginer sau mai stiu eu ce maistru prin uzina. Barmanul era barbatul ideal: il cunostea toata lumea, el isi facea rost de vreo bautura sau tigara fina, el primea ciubucul gras. Iar femeile se topeau efectiv de emotie!“, contureaza el atât de expresiv tabloul tineretilor zbuciumate.
15 ani de placeri
Ceva mai experimentat si, fara indoiala, mult mai rafinat datorita mediilor pe care incepuse sa le frecventeze, Dilly Serbanoiu a continuat sa faca ravagii in rândul reprezentantelor sexului slab, pe care invatase sa le schimbe in functie de locatia la care presta. „Muma“ din Piata Chiriac, Izvorul Rece, Parângul, Azur ori Geormane – au fost numai câteva dintre cârciumile in care, timp de 15 ani, Dilly si-a desfatat sufletul si trupul cu placeri de neinchipuit, ba chiar periculoase uneori!
„Lucram la restaurantul OJT-ului – „Turist“ – din Bailesti“, isi aminteste vajnicul cuceritor. „Normal ca m-am indragostit de o doamna, tot acolo angajata. Problema era ca aceeasi pasiune o impartasea si un ofiter de la militia economica. Dupa nenumarate conflicte, amenintari, a trebuit sa renunt la placerile interzise – devenea riscant! E drept ca mai târziu am devenit prieten bun cu militianul – Dumnezeu sa-l ierte, a murit acum vreo cinci ani, de inima…“.
Cameramanul revolutionar – lansat in politica
1989 l-a gasit pe Dilly Serbanoiu merceolog la ICRM, framântat de ambitii din ce in ce mai mari. Contabil, inspector de banca – erau proiecte de viitor pe care incerca rabdator sa le puna in practica. Toate au fost insa intrerupte violent de „vocea“ Europei Libere, la care Dilly nu a putut ramâne indiferent.
„Am auzit ca grupuri de oameni s-au strâns la «Nicolae Balcescu»“, isi aminteste primele tâsniri ale spiritului revolutionar. „Am plecat intr-acolo, sa particip si eu. Pe drum m-am intâlnit cu un prieten, Doru Petrescu, zis Magaru. Mi-a facut rost de o caseta pentru camera si am filmat tot ce s-a intâmplat. Am fost in primele rânduri cu revolutionarii pe traseul Avioane, IUG, Electro pâna in centru, la primarie. Noaptea am primit imputernicire sa iau in primire hotelul Parc si Vila Jianu…“.
Repeziciunea cu care s-au derulat evenimentele ulterioare l-a dus pe Dilly pe cai nebanuite pâna atunci. De la CPUN, la CFSN, FSN, PDSR, USD, PSDR si la consilier judetean, senator PSD, PNG, cochetarii cu PRM, prim-consilier de primar… in prezent pedist. Politica si jocurile ei seducatoare l-au prins definitiv in mreje pe fostul lacatus-mecanic-montator. A devenit pion de baza in miscarile importante, ba chiar istorice, la nivel local: „Ultimul presedinte al PSDR pe Dolj! Dupa Theodor Aman, care, se stie, a fost primul, aceasta functie mi-a oferit cea mai mare satisfactie de politician“, isi apreciaza acum Dilly realizarile.
Celebritatea
Asa cum ii cade bine oricarei figuri pitoresti, scandalurile nu s-au lasat nici ele asteptate, tinând ocupate saptamâni la rând paginile ziarelor si posturile de televiziune. O casatorie cu o durabilitate de un an incheiata cu o anume Veronica; un proces de noua ani, nefinalizat nici astazi, cu o judecatoare care l-a acuzat de agresiune fizica si injurii; altul cu vechiul amic Ion Calin, pe care l-ar fi calomniat si injuriat – pe buna dreptate si in direct la TV – dupa ce acesta ar fi fraudat alegerile din cadrul partidului; aventuri nenumarate, inca o casatorie cu divort – un fel de troc in ambele situatii – in urma carora a ramas prietenia vesnica Dilly/Lili; retragerea pentru scurta vreme din viata agitata, dupa scandalul in care i-a fost implicat urmasul Claudius, autor de injurii originale la adresa ziaristilor. Toate parca au facut parte dintr-un scenariu bine ticluit, menit sa-i aduca recunoastere si glorie. Dintre acestea, importante pentru Dilly Serbanoiu ramân desigur relatiile amoroase.
„Eu stiu sa fac femeia sa se simta bine: o scot la un restaurant. Cui nu-i place sa lase gatitul si sa se simta o doamna? O mâncare buna, un vin de calitate si femeia se simte alta! Sunt un spirit liber, iar asta le cucereste“, isi dezvaluie amorezul armele secrete cu care a dat pe spate „sutele“ de victime marturisite.
Iubirile la 50 de ani l-au tulburat
Succesele in domeniu nu s-au imputinat deloc pe parcursul carierei politice. Mai mult: Dilly a inceput sa iubeasca!
„Ca si inteligenta, iubirea a aparut la mine mai târziu, pe la 50 de ani. Prima a fost Rodica… la fel si a doua“, râde. „Cu singura diferenta ca una era asistenta, cealalta medic. Deh, mai evoluam si eu…“.
Cu ambele Rodici, Dilly s-a iubit câtiva ani buni. Pe rând, desigur, desi nu se sfieste sa spuna ca niciodata nu a ramas fidel unei singure femei. Pe ultima a tradat-o chiar cu doamna Lili.
„M-am intors dintr-o delegatie in care plecasem insotit… N-am mai gasit-o acasa. Rodica isi strânsese toate bagajele. Ma parasise!“
De la divortul cu Lili – savârsit abia la un an dupa despartirea propriu-zisa – Dilly nu s-a mai implicat in alta relatie amoroasa. Exceptând scurtele contacte cu admiratoarele prea insistente, craiul scenei politice craiovene a ales in cele din urma, se pare, burlacia.
„Imi place sa dorm singur“, zice. Si totusi: „Dupa integrare, in 2007, am de gând sa ma indragostesc de o parlamentara europeana: Ema Nicholson! Pâna atunci stau asa cuminte, sa ma limpezesc“.
