Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kovesi, anunță MAE, într-un comunicat de presă.
Termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere era miercuri.
„Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției”, conform MAE.
Prin necontestarea hotărârii, decizia devine definitivă și trebuie pusă în aplicare.
Această decizie „a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată.
Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai”, se arată într-un comunicat al MAE.
Dacă partea română solicita retrimiterea la Marea Cameră a CEDO s-ar fi ajuns la amânarea momentului la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă.
5 mai, CEDO pronunță hotărârea în cazul Kovesi contra România
La data de 5 mai, CEDO a pronunțat hotărârea în cazul Kovesi contra România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare.
Cauza a avut la bază plângerea formulată de fosta șefă a DNA cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
De asemenea, Kovesi a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.
Ce urmează:
- În termen de 6 luni, autoritățile române trebuie să transmită către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei un plan de acțiune cu măsurile pentru executarea hotărârii
- Sarcina întocmirii acestui plan revine în principal Ministerului Justiției
De ce e important:
- Executarea deciziei ar trebui să conducă la întărirea independenței procurorilor
- Propunerile care ar urma să fie implementate de partea românească ar trebui, prin natura deciziei CEDO, să stabilească rolul și limitele de acțiune ale Curții Constituționale, în condițiile în care CEDO afirmă în decizia din mai că CCR a afectat independența justiției
