Peste 1.100 de persoane suspectate de furt, dintre care 610 imigranţi români, au fost arestate în ultimul an la Dublin, informează Mediafax.ro citând un anunţ făcut de autorităţile irlandeze. Operaţiunea autorităţilor irlandeze a început în vara anului trecut şi a vizat în principal hoţii de buzunare. În pofida numărului mare de arestări, autorităţile nu văd o diminuare a numărului delictelor de acest fel. „La sfârşitul săptămânii trecute, au fost arestaţi 11 români suspectaţi de furturi din buzunare, situaţie care arată că problema este departe de a fi rezolvată”, a afirmat o sursă din cadrul poliţiei irlandeze. „În ultimul an au fost arestaţi peste 600 români şi alte 100 de persoane din numeroase alte ţări, inclusiv din Bulgaria şi Algeria, restul fiind irlandezi”, a adăugat sursa citată.
Universitatea „Mihai Viteazul” din Craiova, în lichidare
Universitatea „Mihai Viteazul” din Craiova nu mai are dreptul de a organiza examen de admitere, informează Agerpres.ro. Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Mihnea Costoiu, a declarat astăzi că peste 180 de specializări din învăţământul superior nu mai îndeplinesc condiţiile de acreditare sau nu mai sunt necesare, patru universităţi vor intra în monitorizare specială, iar şase universităţi care sunt autorizate provizoriu nu mai au dreptul să organizeze examen de admitere, printre acestea din urmă numărându-se şi instituţia din Bănie.
„În urma verificărilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii şi a discuţiilor cu universităţile s-a constatat că 183 de specializări nu mai îndeplinesc condiţiile de acreditare sau nu mai sunt necesare, nu mai sunt dorite de universităţi, motiv pentru care astăzi am aprobat intrarea în lichidare a acestor specializări şi am precizat explicit că universităţile nu mai au dreptul să organizeze examen de admitere începând cu anul 2013-2014 la aceste specializări”, a precizat ministrul.
Monitorizare specială şi lichidare
El a adăugat că s-a constatat că un număr important de specializări din universităţi acreditate nu mai respectă standardele de asigurare a calităţii, motiv pentru care universităţile intră în monitorizare. „Sunt patru universităţi care intră în monitorizare specială, cu aceeaşi precizare, că nu mai au dreptul să organizeze examen de admitere la specializările menţionate în hotărârea de guvern, iar un număr de şase universităţi care sunt autorizate provizoriu nu mai au dreptul să organizeze examen de admitere la nici o specializare din cadrul universităţii. Practic, universităţile respective fiind în lichidare, ca şi structură”, a spus Costoiu.
Potrivit ministrului, cele şase universităţi care nu mai au dreptul să organizeze examen de admitere au fost anunţate încă de anul trecut. Acestea sunt Universitatea „Mihai Viteazul” din Craiova, Institutul Romano Catolic din Iaşi, Societatea Ateneul Român – Universitatea Ecologică Traian din Deva, Fundaţia pentru promovarea învăţământului european – Universitatea Wales din Bucureşti, Fundaţia universitară Millenium din Timişoara şi Asociaţia pentru învăţământ superior în Comerţ şi Turism – Universitatea de Ştiinţe Arte şi Meserii din Bucureşti, a precizat Costoiu.
De asemenea, cele patru universităţi acreditate care intră în monitorizare sunt Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, Universitatea „Mihai Eminescu”, Universitatea „Mihail Kogălniceanu” şi Universitatea Financiar Bancară, doar una dintre acestea având un program de studiu care este acreditat şi pentru care există posibilitatea organizării examenului de admitere în 2013-2014.
Belgia: Aterizările pe aeroportul din Bruxelles, suspendate timp de o oră pe 21 iulie
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetăţenii români care intenţionează să călătorească în Belgia în următoarea perioadă că în data de 21 iulie 2013, între orele 17:00 şi 18.00, pe aeroportul din Bruxelles nu va avea loc nici o aterizare, din cauza defilării militare aeriene prilejuite de sărbătorirea zilei naţionale a Belgiei. De asemenea, din cauza repetiţiilor pentru defilare este posibil ca şi în data de 18 iulie 2013 să nu aibă loc aterizări pe aeroportul din Bruxelles, între orele 15:00 şi 16:00, estimându-se că decolările nu vor fi perturbate de defilarea aeriană şi de repetiţii.
Fost senator, condamnat la şapte ani de închisoare pentru trafic de influenţă
Fostul senator UDMR Olosz Gergely a fost condamnat astăzi, de Tribunalul Bucureşti, la şapte ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, în dosarul în care este acuzat că, în perioada în care a fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a ajutat reprezentanţii unor firme să obţină contracte oneroase. Potrivit Mediafax.ro, decizia Tribunalului nu este definitivă, ea putând fi atacată cu apel la Curtea de Apel Bucureşti.
Alături de Gergely a fost condamnat, la patru ani de închisoare cu executare, Ion Bîrcină, iar ceilalţi trei inculpaţi din dosar, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani. De asemenea, instanţa a menţinut sechestrul asigurator dispus de procurorii anticorupţie în cazul lui Gergely, Bîrcină, Iliescu şi Stan.
Acuzaţiile aduse de DNA
În octombrie 2012, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au trimis în judecată pe Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 – 2008, pentru trafic de influenţă, în formă continuată. În acelaşi dosar sunt judecaţi Ion Bîrcină şi Costin Iliescu, reprezentanţi ai mai multor societăţi comerciale, Cătălin Stan, administrator de drept la SC Power Plus SRL şi Ovidiu Ionel Badea, administrator al SC Budirom Serv SRL. În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii au arătat că, în perioada mai 2010 – februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.
În acest context, în perioada mai 2010 – 29 septembrie 2010, deputatul Olosz Gergely a pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei, suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială de tip off shore. „Din suma pretinsă, Power Plus SRL a transferat în conturile acestui off shore suma totală de 384.000 euro pe baza unor dispoziţii de plată întocmite în fals de inculpatul Stan Cătălin”, au notat procurorii în documentul citat.
De asemenea, procurorii îl acuză pe Olosz Gergely că în perioada septembrie – noiembrie 2010 a pretins de la aceleaşi persoane şi a primit pentru sine, direct, suma de 400.000 de lei. În schimbul banilor, Olosz Gergely şi-a exercitat influenţa, respectiv a lăsat să se creadă că are influenţă pe lângă o persoană cu funcţie de conducere din cadrul CEZ România SA, susţin procurorii DNA.
Gergely a renunţat la mandatul de senator
Dosarul în care Olosz Gergely, fost preşedinte al ANRE în perioada 2007 – 2008, este judecat pentru trafic de influenţă, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, a fost trimis în octombrie 2012 instanţei supreme, întrucât acesta era atunci deputat, ulterior câştigând un mandat de senator. Olosz Gergely a anunţat, în 13 mai, că renunţă la mandatul de senator, invocând campania de compromitere ce ar fi fost purtată împotriva sa în ultima perioadă.
La termenul de vineri al procesului, avocaţii lui Olosz Gergely au cerut declinarea cauzei, arătând că acesta nu mai este parlamentar, astfel că Tribunalului Bucureşti îi revine competenţa de judecare. Avocaţii au depus la dosar o copie a Monitorului Oficial din 14 mai în care se arată că a încetat mandatul de senator al lui Olosz Gergely şi au menţionat că fapta de trafic de influenţă pentru care este judecat clientul lor nu a fost comisă de acesta în perioada în care a fost deputat sau senator. Avocaţii au depus şi acte medicale, anunţând, totodată, că Olosz Gergely nu se poate prezenta la instanţă pentru că este plecat în pelerinaj la Odorheiu Secuiesc.
Dacia a fabricat 100.000 de motoare TCe 90
Uzina Mecanica şi Şasiuri Dacia (UMCD) a marcat la începutul lunii iulie a acestui an producţia a 100.000 de motoare pe benzină turbo TCe 90, se arată într-un comunicat. Este vorba despre cel mai nou motor produs la Uzinele Dacia, de 0,9l, în trei cilindri, supraalimentat, de 898 cm3, care echipează modele din noua gama Dacia (Logan, Sandero, Sandero Stepway şi Logan MCV). Cu o concepţie inovatoare, propulsorul TCe 90 cântărește cu 15 kilograme mai puţin decât un motor de putere echivalentă şi asigură reprize şi acceleraţii suple şi energice, îmbinând plăcerea de a conduce cu un consum scăzut de combustibil (5,2 l/100 km) şi un nivel al emisiilor de CO2 de numai 119 g/km. Piesele integrate în noul motor (carterul de distribuţie, semela, capacul chiulasă, carterul cilindri, capacul palier, volanta şi arborele cotit) sunt realizate (turnate şi uzinate) în cadrul UMCD.
Producţia pentru noul motor a demarat în a doua parte a anului 2012. Linia de fabricaţie va fi adaptată până la sfârşitul anului pentru o capacitate de 450.000 de unităţi pe an, UMCD fiind prima uzină din cadrul Grupului Renault care produce acest motor.
ANI: Deputat PSD, în stare de incompatibilitate
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul deputatului Toader Dima, reprezentant al Partidului Social Democrat (PSD). Potrivit unui comunicat al ANI, Dima s-a aflat în această stare în perioada 20 decembrie 2012 – 14 martie 2013, întrucât a deţinut, simultan, calitatea de deputat şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale.
Dima a încălcat astfel atât dispoziţiile articolului 82, alineatul (1), litera a) din Legea nr. 161/2003 şi ale articolului 15, alineatul (1), litera a) din Legea 96/2006, republicată, potrivit cărora „Calitatea de deputat este incompatibilă cu funcţia de […] administrator […] la societăţile comerciale”. De asemenea, deputatul PSD a încălcat şi dispoziţiile articolului 198, alineatul (1) şi ale articolului 202, alineatul (1) din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicată, potrivit cărora „Calitatea de deputat […] este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului, precum şi cu alte funcţii stabilite prin lege […]. Deputatul care se află în una dintre incompatibilităţile prevăzute la art. 198 – 200 va demisiona din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat în termen de 30 de zile de la data apariţiei cazului de incompatibilitate”.
CE propune instituirea unui Parchet European
Comisia Europeană (CE) a propus instituirea unui Parchet European, în scopul îmbunătățirii, la nivelul Uniunii Europene (UE), a derulării urmăririi penale a autorilor infracţiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE, se arată într-un comunicat transmis astăzi de Reprezentanţa în România a CE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări şi urmăriri penale, instituţia urmând să aibă competenţa, la nevoie, de a trimite în judecată – în instanţele din statele membre – persoanele învinuite de săvârşirea de infracţiuni care afectează bugetul UE. Potrivit CE, Parchetul European va fi o instituţie independentă, supusă controlului democratic. Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat şi încheiat, astfel încât infractorii să ştie că vor fi cercetaţi şi deferiţi justiţiei, fapt care se estimează că va avea un puternic efect disuasiv.
„După cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi instituirea Parchetului European. Această iniţiativă confirmă angajamentul Comisiei faţă de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida în mod decisiv protecţia banilor contribuabililor şi combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE”, a declarat José Manuel Barroso, Preşedintele CE.
Motivarea propunerii
Potrivit CE, logica propunerii de instituire a Parchetului European este următoarea: dacă există un „buget federal” – finanţat de toate statele membre ale UE şi administrat în temeiul normelor comune – este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget în mod eficace pe întreg teritoriul Uniunii.
În prezent, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE există un nivel de protecţie şi de asigurare a respectării legislaţiei foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracţiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul. Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, şi să fure banii cetățenilor. Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE.
Elevii care au obţinut media zece la examenul de Bacalaureat, premiaţi
Premierul Victor Ponta a afirmat la începutul şedinţei de Guvern de astăzi că se doreşte aprobarea unui act normativ prin care Ministerul Educaţei va putea premia elevii care au luat nota zece la Bacalaureat. „Înţeleg, astăzi, domnule ministru al Educaţiei, că o să adoptăm un act prin care puteţi să îi premiaţi pe cei 124 de elevi care au luat zece la Bac. Eu înţeleg că am vorbit de cei care au copiat şi e bine că îi sancţionăm şi îi pedepsim. Cred că sunt mai puţini decât în anii trecuţi, dar oricum, e şi asta o ştire. Dar, pe cât posibil, să vorbim şi de cei care au luat nota zece, că vorbim numai de partea rea, în loc să vorbim de partea bună şi este păcat. Se creează impresia că nu avem copii buni, lucru care nu este adevărat”, a spus Ponta.
De altfel, pe lista cu actele normative care au fost incluse pe agenda şedinţei de astăzi a Executivului, publicată pe site-ul oficial al Guvernului României, se regăseşte şi o „ordonanţă privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare referitoare la premierea elevilor care au obţinut media 10 la examenul de Bacalaureat 2013.” Prin Ordonanţa adoptată, absolvenţii de liceu care în sesiunea iunie-iulie 2013 au obţinut media zece la examenul de Bacalaureat (124 de absolvenţi) vor fi premiaţi cu câte 3.000 de lei, premiile urmând să fie acordate de către Ministerul Educaţiei Naţionale din bugetul propriu pe anul 2013.
Potrivit ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, numărul candidaţilor care au luat nota zece la examenul de bacalaureat ar putea ajunge la 130 în urma contestaţiilor.
Craiova: Spitalul „Filantropia” va beneficia de o aplicaţie informatică de sănătate
Spitalul Clinic Municipal „Filantropia” din Craiova va lansa mâine proiectul intitulat „O nouă abordare în organizarea activităţilor Spitalului Clinic Municipal ‘Filantropia’ prin implementarea unei aplicaţii informatice de sănătate”. Evenimentul va fi lansat în cadrul unei conferinţe de presă care se va desfăşura începând cu ora 11:00, la sediul Spitalului „Filantropia” (strada Filantropia nr. 1 – sediul Maternităţii).
România, statul din UE în care studiile superioare reduc cel mai mult riscul sărăciei
România se află pe locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte procentul persoanelor cu un nivel redus de educaţie expuse riscului sărăciei, fiind depăşită doar de Bulgaria şi Croaţia la acest capitol, informează Agerpres.ro. În schimb, doar 2% dintre românii cu studii superioare se confruntă cu acest risc, aceasta fiind cea mai scăzută proporţie dintr-un stat membru al Uniunii Europeane (UE), se arată într-un studiu al Eurostat dat astăzi publicităţii la Bruxelles.
Potrivit studiului Eurostat, 19,7% din populaţia activă de 18 ani şi peste din România se confruntă cu riscul sărăciei, ţara noastră fiind depăşită în acest clasament doar de Spania (20,6%), Grecia şi Bulgaria (20,9%). Cei mai expuşi riscului sărăciei sunt în România cei cu un nivel scăzut de educaţie (34,6%), urmaţi de cei cu educaţie medie (14,4%), în timp ce persoanele cu studii superioare se confruntă cu acest risc în proporţie de doar 2%. Din punctul de vedere al proporţiei cetăţenilor cu un nivel scăzut al educaţiei expuşi sărăciei, România este depăşită doar de Bulgaria (44,3%) şi Croaţia (38,1%), însă ultima nu era membră a UE la momentul realizării studiului.
La polul opus se află persoanele cu educaţie redusă din Olanda, Luxemburg, Franţa sau Malta expuse riscului sărăciei în proporţie de 11,9%, 17,4% şi respectiv 17,6% în cazul ultimelor două state.
În ceea ce priveşte gradul de expunere la sărăcie a persoanelor cu studii medii şi liceale, România are o situaţie medie în cadrul UE, proporţia acestor persoane, 14,4% este mai mică decât în Germania (14,7%), Spania (16,9%) şi Grecia (19,7%).
Când vine vorba de procentul persoanelor cu studii superioare expuse riscului sărăciei, România prezintă cea mai bună situaţie din UE din acest punct de vedere, doar 2% dintre românii cu educaţie înaltă confruntându-se cu acest risc. Acest risc este destul de scăzut şi în Portugalia (2,4%), Ungaria (2,6%), Slovenia (3,2%) sau Bulgaria (3,6%). La polul opus se află Spania, unde proporţia persoanelor cu studii superioare expuse riscului sărăciei este 10%, cea mai mare din UE, urmată de Danemarca şi Marea Britanie (9,4%), respectiv Lituania (8,6%).
