O nouă emisie de vapori, a doua într-o săptămână, a fost detectată în această dimineaţă în Japonia, în zona clădirii reactorului nr. 3 al centralei nucleare de la Fukushima, informează Agerpres.ro.  La fel ca data precedentă, o emisie asemănătoare aburul a fost detectată cu ajutorul camerelor de supraveghere în zona etajului cinci al clădirii, în jurul orei locale 9:00 (00:00 GMT), au precizat reprezentanţii companiei Tokyo Electric Power (Tepco), operatorul care administrează centrala. Compania a precizat că măsurătorile efectuate nu au arătat nici o creştere a emisiilor de substanţe radioactive, adăugând că apă de răcire continuă să fie injectată în reactorul din această clădire şi în piscina adiacentă de stocare a combustibilului.

Joia trecută, emisii de aburi au fost detectate pe durata întregii zile din aceeaşi clădire a reactorului nr. 3, cel mai afectat dintre toate cele şase reactoare ale centralei Fukushima Daiichi, în urma cutremurului de 9 grade şi a tsunamiului care a urmat din martie 2011. În privinţa acestei noi emisii, reprezentanţii Tepco au explicat că ar putea să se fi evaporat apă de ploaie, la fel ca săptămâna trecută, mai ales că nu s-au înregistrat modificări ale fondului radioactiv şi nici creşteri bruşte ale temperaturii în cuva reactorului.

Cu toate acestea, operatorul a recunoscut ieri în premieră că apele subterane radioactive acumulate la baza centralei accidentate s-au scurs în Oceanul Pacific, aflat în vecinătate. În urma catastrofei de la Fukushima, combustibilul s-a topit în trei dintre cele şase reactoare ale centralei, eliberând o cantitate importantă de elemente radioactive în atmosferă şi în apă.

Un avion Boeing care transporta 150 de persoane s-a prăbuşit ieri la aterizare, pe aeroportul La Guardia din New York, opt persoane fiind rănite în urma accidentului, relatează b1.ro. Autorităţile au anunţat că aeroportul a fost închis în urma accidentului. Potrivit martorilor, citaţi de Southwest, trenul din partea din faţă aparatului s-a prăbuşit la aterizare. Boeingul 737-700 transporta 150 de pasageri şi membri ai echipajului. Reprezentanţii companiei aeriene care deţine aeronava au precizat că cinci pasageri şi trei membri din personalul de zbor au primit îngrijiri medicale.

Omar Hayssam ar putea fi adus azi la Tribunalul Bucureşti, unde se judecă un nou termen în dosarul „Manhattan”, în care este acuzat de săvârşirea infracţiunii de delapidare, prejudiciul fiind de aproximativ 20 milioane de euro, informează Agerpres.ro.

Hayssam a fost trimis în judecată în acest dosar în octombrie 2012 de procurorii DIICOT, alături de fratele său, Mohamad Omar, cumnatul lui, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi. Potrivit DIICOT, cei cinci au constituit un grup infracţional organizat şi au acţionat premeditat şi planificat în vederea nerestituirii creditelor şi trecerii patrimoniilor SC Bucovina Mineral Water şi SC Rio Soft Drinks SA în cadrul altor societăţi din „Grupul Manhattan”. Procurorii susţin că Hayssam şi complicii lui au contractat împrumuturi bancare în numele Bucovina Mineral Water şi Rio Soft Drinks SA, după care au transferat patrimoniile celor două companii (fabrica de sucuri Rio din Timişoara şi fabrica de îmbuteliere ape minerale şi sucuri Bucovina din Vatra Dornei) către alte societăţi reale sau fantomă din „Grupul Manhattan”.

Prejudiciul produs este de 78,4 milioane de lei pentru infracţiunea de delapidare, 4.171.261,86 de dolari, respectiv 2.295.698 de lei pentru infracţiunea de evaziune fiscală, 17,3 milioane de lei pentru infracţiunea de spălare a banilor, totalul fiind de aproximativ 20 milioane de euro.

Omar Hayssam a fost condamnat de instanţele din România în patru dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”, 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”, 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei. Primele trei condamnări sunt definitive.

Formaţiunea Mişcarea Populară va fi înregistrată astăzi ca partid politic, urmând să fie condusă până la primul Congres de către deputatul Eugen Tomac, informează Agerpres.ro. „Mâine (marţi n.r.) depunem actele pentru înregistrarea partidului. Până la organizarea Congresului, voi coordona activitatea”, a declarat ieri Tomac, fost membru al Partidului Democrat Liberal (PDL).

Partidul Mişcarea Populară (PMP) ar urma să promoveze şi să susţină 15 obiective principale în plan politic, economic, social şi administrativ, proiecte anunţate la finele lunii mai de Fundaţia Mişcarea Populară (FMP). PMP urmează să susţină în plan politic consolidarea parcursului de integrare europeană şi euroatlantică a României, fixarea prin Constituţie a numărului de parlamentari la maxim 300 şi a unei singure camere parlamentare, introducerea votului prin corespondenţă pentru toţi alegătorii.

Demersul economic al PMP vizează limitarea prin Constituţie a deficitului bugetar la 3% din PIB şi a unui plafon maxim al datoriei publice de 60% din PIB, alocarea anuală din bugetul de stat a minim 10% pentru investiţii, reducerea impozitelor şi nivelului contribuţiilor sociale şi stabilirea unor raporturi între salarii şi pensii care să stimuleze munca, privatizarea sau management privat pentru toate proprietăţile statului care nu au importanţă strategică, deduceri de taxe pentru angajarea tinerilor şi pentru tinerii sub 35 de ani care încep prima afacere, creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene prin constituirea unei singure entităţi guvernamentale care să gestioneze direct toate programele operaţionale în perioada bugetară 2014-2020.

În plan social, PMP vizează reducerea drastică a fraudelor şi erorilor din sistemul de plată a taxelor şi impozitelor, dar şi de distribuire a pensiilor, ajutorului de şomaj şi altor drepturi sociale, prin informatizarea şi integrarea tuturor acestor sisteme, condiţionarea acordării ajutoarelor sociale în cazul celor apţi de muncă de prestarea unor zile de muncă în folosul comunităţii.

Cât priveşte sistemul public, PMP va avea în vedere debirocratizarea şi depolitizarea administraţiei publice, sistemului de educaţie şi de sănătate şi regiilor autonome; titularizarea angajaţilor din sistemul public strict pe bază de merit, prin concursuri corecte, scoase de sub controlul politicului.

Un alt obiectiv anunţat al PMP este cel de a sprijini regionalizarea, descentralizarea şi eficientizarea sistemului administraţiei publice prin comasarea judeţelor şi comunelor mici, nesustenabile economic.

În ceea ce priveşte agricultura, PMP are ca obiectiv încurajarea producţiei interne de alimente şi facilitarea accesului direct al micilor producători la consumatorii din marile oraşe, precum şi crearea unui sistem de centre de colectare şi depozitare a produselor agricole, în special legume şi fructe. Totodată, PMP, prin programul politic anunţat de FMP la 26 mai, şi-a propus modernizarea mediului rural printr-un program prioritar de facilitare a accesului la apă curentă, canalizare, gaze naturale şi energie electrică.

Omar Hayssam ar putea fi adus marţi la Tribunalul Bucureşti, unde se judecă un nou termen în dosarul „Manhattan”, în care este acuzat de săvârşirea infracţiunii de delapidare, prejudiciul fiind de aproximativ 20 milioane de euro, confrom Agerpres.
Hayssam a fost trimis în judecată în acest dosar în octombrie 2012 de procurorii DIICOT, alături de fratele său, Mohamad Omar, cumnatul lui, Mihai Nasture, şi doi parteneri de afaceri, Viorel Vasile Mafteucă şi Doina Farladanschi.
Potrivit DIICOT, cei cinci au constituit un grup infracţional organizat şi au acţionat premeditat şi planificat în vederea nerestituirii creditelor şi trecerii patrimoniilor SC Bucovina Mineral Water şi SC Rio Soft Drinks SA în cadrul altor societăţi din „Grupul Manhattan”.
Conform anchetatorilor, Hayssam şi complicii lui au contractat împrumuturi bancare în numele Bucovina Mineral Water şi Rio Soft Drinks SA, după care au transferat patrimoniile celor două companii (fabrica de sucuri Rio din Timişoara şi fabrica de îmbuteliere ape minerale şi sucuri Bucovina din Vatra Dornei) către alte societăţi reale sau fantomă din „Grupul Manhattan”.
Prejudiciul produs este de 78,4 milioane de lei pentru infracţiunea de delapidare, 4.171.261,86 de dolari, respectiv 2.295.698 de lei pentru infracţiunea de evaziune fiscală, 17,3 milioane de lei pentru infracţiunea de spălare a banilor, totalul fiind de aproximativ 20 milioane de euro.
Omar Hayssam a fost condamnat de instanţele din România în patru dosare: 20 de ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor în Irak, 16 ani de închisoare în dosarul „Volvo Truck”, 3 ani de închisoare în dosarul „Foresta Nehoiu”, 2 ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei. Primele trei condamnări sunt definitive.
Hayssam a fost adus vineri dimineaţă în România.

Muncitorii români din cadrul unei companii de construcţii din regiunea Toulouse, Franţa, sunt în grevă începând cu 18 iulie, deoarece nu şi-au primit salariile de două luni, relatează postul public de televiziune France 3, citat de Mediafax.
Potrivit sindicatului CGT, care susţine greva românilor angajaţi la compania de construcţii Drémil-Lafage, aceştia nu şi-au primit salariile pentru mai şi iunie, nici plata pentru numeroasele ore suplimentare.
De asemenea, muncitorii nu sunt mulţumiţi că ei îşi plătesc combustibilul în cazul deplasărilor frecvente şi de lungă durată, în interes de serviciu.
Sindicatul CGT a anunţat într-un comunicat că directorii companiei au refuzat să negocieze.

Troica creditorilor internaţionali, UE, FMI şi Banca Centrală Europeană, a cerut marilor bănci elene ca după încheierea procesului de recapitalizare să iniţieze o reducere cu 25-30% a personalului din Grecia, respectiv 18.000 de angajaţi, potrivit presei elene, citată de Mediafax.

Băncile trebuie să-şi reducă personalul din Grecia prin concedieri sau plecări voluntare, potrivit cotidianului Proto Thema, citat de portalul GreekReporter.
Planul troicii prevede ca din sectorul bancar elen să plece 18.000 de angajaţi, dintr-un total de 60.000.