Potrivit unui studiu efectuat de britanici, femeile sunt dependente de cumpărături. Într-o viaţă, o femeie cumpără in medie 1.116 bluze şi tricouri, 620 de rochii, 434 de perechi de încălţăminte şi 558 de perechi de pantaloni.
Dăcă eşti una dintre persoanele pasionate de modă şi bun gust, te invităm la casting.
Fetele care adoră să colinde magazinele, sunt dependente de cumpărături dar, mai ales, îşi doresc să se îmbrace bine fără să scoată un leu din buzunar, au toate datele pentru a câştiga titlul de “Regina cumpărăturilor”.
Pasionatele de shopping se pot înscrie la numerele 021.311.70.94/ 0730.012.049 sau pot intra pe www.primatv.ro/inscrieri.
Se caută Regina cumpărăturilor, la Prima TV
Craiova: Biserica “Madona Dudu” îsi sărbătoreşte hramul joi
Joi, de praznicul Adormirea Maicii Domnului, Paraclisul mitropolitan „Madona Dudu“ din Craiova îşi va sărbători hramul. Programul liturgic va debuta miercuri seară, cu slujba Vecerniei, Litia şi Prohodul Maicii Domnului. În zi de hram, preoţii şi diaconii slujitori la acest sfânt locaş vor săvârşi slujba Utreniei şi a Sfintei Liturghii.
Românii plătesc pe un kilometru de autostradă şi de zece ori mai mult ca bulgarii
Cel mai scump tronson de autostradă construit în România în ultimii ani este Gilău-Câmpia Turzii-Turda, cu un cost mediu per kilometru de circa 23 de milioane de euro, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), conform Mediafax.
La polul opus, cea mai ieftină autostradă construită în România este Timişoara-Arad, unde costul pe kilometru a ajuns la circa 3,5 milioane de euro.
În ţările din regiune, un kilometru de autostradă ajunge să coste şi 2,2 milioane de euro, aşa cum este cazul autostrăzii Stara Zagora-Karnobat din Bulgaria. De asemenea, în Ungaria un tronson de 32 de kilometri între Szeged şi Mako a costat 6,6 milioane de euro pe kilometru. În Polonia însă, construcţia unui kilometru de autostradă a ajuns la 30 de milioane de euro, în cazul unei porţiuni de nouă kilometri care trece prin apropierea capitalei Varşovia.
Moaştele a trei sfinţi, aduse la Craiova de la Biserica „Mihai Vodă” din Bucureşti
Credincioşii din Oltenia se pot închina la sfintele moaşte ale Sfântului Mina, Sfintei Ecaterina şi Sfântului Cuvios Petru Athonitul, care se află de ieri (12 august) la Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din Craiova (vizavi de Spitalul Filantropia). Racla cu moaştele celor trei sfinţi a fost aduse aseară de la Biserica „Mihai Vodă” din Bucureşti şi vor rămâne la Craiova până luni, 19 august. În această perioadă, moaştele celor trei sfinţi au fost aşezate spre închinare credincioşilor într-un loc special amenajat în faţa bisericii. În această perioada, în fiecare dimineaţă, la acest sfânt locaş va fi săvârşită slujba Utreniei şi Sfintei Liturghii, iar seara, începând cu ora 17.00, slujba Vecerniei şi Acatiste ale Sfinţilor ocrotitori ai familiilor, ai sfinţilor tămăduitori de boli şi pentru diverse alte trebuinţe (dezlegări de blesteme, Acatiste ale Maicii Domnului). Miercuri, începând cu ora 17.00 se va cânta Prohodul Maicii Domnului iar vineri, la aceeaşi oră, un sobor de 12 preoţi va săvârşi Taina Sfântului Maslu. Potrivit părintelui paroh Nardin Ştefan, racla cu moaştele Sfântului Mina vor rămâne la Craiova, la Biserica „Sfântul Mucenic Mina”.
Dinel Staicu recunoaşte că a dat mită
Dinel Staicu recunoaşte că a dat mită. Potrivit site-ului realitatea.net, Dinel Staicu a venit, azi, la DNA, pentru a da declaraţii în dosarul în care judecătoarea Veronica Cîrstoiu este acuzată că ar fi luat mită pentru a anula condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare primită de Staicu în dosarul BIR, acesta declarând că se aşteaptă să fie arestat.
Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetară s-a bazat pe estimări nerealiste privind veniturile
Rectificarea bugetară încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ţinta de deficit, şi a fost făcută pe baza unor proiecţii nerealiste, numai din impozitul pe venit şi contribuţii din asigurări veniturile fiind supraestimate cu 1 miliard de lei, potrivit Consiliului Fiscal, informează Mediafax.
„Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar”, arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.
Consiliul Fiscal menţionează că a primit informaţii de la Ministerul Finanţelor cu privire la rectificare în seara zilei precedente, astfel că nu a avut timp să facă o analiză riguroasă până la aprobarea proiectului de către Executiv.
Olt: Incendiul izbucnit la fabrica de vopseluri din Slatina a fost stins
Incendiul izbucnit azi-dimineaţă la fabrica de vopseluri Sovecord din Slatina, unde au ars acoperişurile a trei clădiri, o anexă şi un garaj, a fost lichidat, potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Olt, Ionuţ Cârciumaru, citat de Agerpres. Acesta a precizat că nu mai este pericol de explozie a solvenţilor folosiţi la fabricarea vopselurilor, pentru că întreaga cantitate de solvenţi a fost scoasă din clădiri şi flăcările au fost stinse. În incendiu a ars acoperiş pe o suprafaţă de 700 metri pătraţi, un garaj şi o magazie depozit cu butoaie goale.
„Pericolul de explozie a fost pentru că exista riscul să ajungă flăcările la butoaiele cu solvenţi din depozitul central. De aceea pompierii şi-au concentrat acţiunile pentru stingerea incendiului iar reprezentanţii fabricii au acţionat cu motostivuitorul pentru scoaterea recipienţilor în care se aflau solvenţi în afara depozitului”, a spus reprezentantul ISU Olt.
Acesta a menţionat că incendiul a fost anunţat de trecători, care au observat că ieşea fum de deasupra fabricii de vopseluri, nu de angajaţi, deşi la acea oră -7,20 – se aflau acolo un paznic şi alţi trei angajaţi. Cauza incendiului nu a fost stabilită încă şi vor fi făcute cercetări în acest sens. Valoarea pagubelor urmează a fi estimată.
Acţiunile pompierilor au fost coordonate de şeful ISU Olt, Marin Pică, la faţa intervenind, timp de aproape două ore, echipaje de pompieri de la Slatina, Scorniceşti, Balş, de la fabricile TMK-Artrom, Electrocarbon şi Rivergate. Au fost folosite 10 autospeciale de stingere a incendiilor cu apă şi spumă şi autospecială pentru lucrul la înălţime.
ANP a clasat ancheta în cazul banilor găsiţi de Gigi Becali în buzunarul pantalonilor
Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a clasat ancheta în cazul celor 1.000 de euro pe care Gigi Becali i-a predat gardienilor spunându-le că a găsit banii într-o pereche de pantaloni, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Jilava, Cristian Micu, conform Mediafax.
Potrivit lui Micu, echipa care a făcut verificările nu a putut proba nici vinovăţia lui Gigi Becali, care a dovedit bună-credinţă şi a predat cele două bancnote de câte 500 de euro, şi nici vinovăţia personalului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), drept pentru care ancheta a fost clasată.
Gigi Becali a anunţat agentul supraveghetor al secţiei de deţinere, în 1 august, că într-o pereche de pantaloni a găsit două bancnote de câte 500 de euro.
Profitul Petrom a urcat în primul semestru cu 18%
Profitul net al grupului Petrom a urcat cu 18% în primul semestru, la 2,393 miliarde lei (545 milioane euro), însă vânzările au coborât cu 5%, la 11,576 miliarde lei (2,636 miliarde euro), în special din cauza scăderii vânzărilor de ţiţei, influenţată de oprirea planificată a rafinăriei Petrobrazi, informează curierulnational.ro. În primele şase luni ale anului trecut, grupul Petrom a consemnat un profit net de 2,027 miliarde lei şi vânzări de 12,202 miliarde lei. Potrivit directorului general al OMV Petrom, Mariana Gheorghe, Petrom va continua programul de investiţii anuale, care pentru acest an depăşesc 1,2 miliarde euro, bazându-se pe un cadru fiscal şi de reglementare favorabil investiţiilor, „confruntând provocările din piaţa de gaze şi electricitate”.
Clădirile verzi, o soluție sustenabilă pentru viitorul Craiovei
Impactul negativ al oamenilor asupra mediului înconjurător este una dintre cele mai mari probleme ale societății moderne. Dezvoltarea sustenabilă în construcții a apărut ca răspuns la amenințări precum poluarea, consumul exagerat de energie și scăderea resurselor. Răzvan Nica este unul dintre oamenii care stau la baza „revoluției“ clădirilor sustenabile în România. El lucrează ca evaluator BREEAM, unul dintre principalele sisteme de certificare internaționale care evaluează impactul clădirilor asupra comunității.
Reporter: Care sunt avantajele clădirilor verzi?
Răzvan Nica: O clădire verde satisface cei trei piloni ai sustenabilității: social, ambiental şi economic. Aș prefera să le denumim clădiri sustenabile, având în vedere că „verde“ te duce cu gândul la terase verzi și energii regenerabile. Clădirile sustenabile sunt evaluate în principal prin două sisteme de certificare internaționale – BREEAM si LEED – care analizează aspecte începând de la performanța energetică până la locație și organizarea de șantier. De aici rezultă un prim avantaj: evaluarea transparentă, făcută pe baza unor bune practici internaționale, și un rezultat care reflectă valoarea reală a proiectului respectiv. Astfel, un proiect BREEAM Very Good din Craiova este similar calitativ cu unul din Londra. Aceasta dă siguranță investitorului în găsirea unor chiriași sau cumpărători care caută un nivel de calitate similar cu cel din marile orașe. Un alt avantaj major este eficiența energetică reflectată într-un cost de operare redus. Cerințele sistemelor de certificare impun proceduri și analize foarte utile încă din faza de proiectare. Spre exemplu, modelarea energetică îi oferă clientului posibilitatea să estimeze costurile de operare și îl ajută să ia decizii cu privire la soluțiile tehnice cele mai eficiente încă din faza proiectării.
R: Singura clădire verde din sud-vestul României este Malmo Office Tower. Ce ne puteți spune despre acest proiect pe care compania dumneavoastră îl evaluează?
R.N.: Spre deosebire de alte proiecte, Malmo Office Tower a fost de la început un proiect de înaltă calitate, având deja implementate principalele caracteristici ale unei clădiri sustenabile. Astfel, Malmo beneficiază de un sistem de climatizare tip VRV Daikin, cu eficiență ridicată atât iarna, cât și vara, are o izolație termică foarte bună, cu o fațadă triple-glazed – adică trei foi de sticlă și două straturi de izolare, cu gaz între acestea. Pe de altă parte, fațada de sticlă permite accesul luminii naturale în toate spațiile de birouri existente, ceea ce duce la un confort sporit și o economie de energie generată de neutilizarea iluminatului artificial. Alt avantaj al sistemului VRV îl reprezintă flexibilitatea și controlabilitatea sistemului de climatizare, ce oferă tuturor ocupanților posibilitatea ajustării temperaturilor interioare. De asemenea, neavând sistem de ardere pentru încălzire, emisiile de noxe ale VRV sunt zero. Un alt aspect important în sustenabilitate îl reprezintă accesibilitatea și proximitatea față de mijloace de transport în comun și facilități urbane (magazine alimentare, restaurant etc.), de care Malmo dispune din plin, având în vedere localizarea proiectului.
R.: Cum pot ajuta clădirile verzi dezvoltarea unui oraș?
R.N.: O clădire sustenabilă este o clădire de o calitate superioară, cu o eficiență energetică ridicată, consum de apă redus, confort interior sporit și emisii reduse de noxe. O singură clădire, cum este cazul Malmo în Craiova, nu poate schimba orașul, dar va ridica ștacheta cel puțin în materie de clădiri de birouri și va schimba mentalități atât în rândul celor implicați în proiect, cât și în rândul celor ce vor utiliza clădirea. Astfel, în timp, vor apărea mai multe clădiri similare, iar beneficiile enumerate anterior, multiplicate, vor avea un efect pozitiv asupra calității vieții în Craiova. Din punctul meu de vedere, Malmo reprezintă pionieratul în Craiova, așa cum EuroTower a fost un deschizător de drumuri în București.
R.: Ce politici ar trebui implementate de autorități pentru susținerea clădirilor verzi?
R.N.: Nu cred că suntem cei mai potriviți să facem recomandări autorităților, însă putem enumera câteva exemple de succes – primul fiind reprezentat de autoritățile locale din Cluj-Napoca, unde clădirile ce au certificare internaţională BREEAM sau LEED, împreună cu un certificat de performanță energetică clasa A, beneficiază de reduceri de taxe pe proprietate. Acest fapt a dus la creșterea exponențială a proiectelor ce sunt în curs de certificare. Un alt exemplu este posibilitatea micilor producători de energie regenerabilă de a „exporta“ energia în sistem și utilizarea acesteia după necesități, ceea ce ar duce la rentabilizarea unor investiții precum panouri fotovoltaice sau microcentrale eoliene în zonele urbane. Aici, spațiul disponibil fără a avea o altă destinație este imens – terase de blocuri, acoperișuri de case. Astfel, o clădire poate să își asigure o parte din necesarul de energie din producția proprie.
R.: Care sunt provocările cele mai mari în dezvoltarea de clădiri sustenabile în România?
R.N.: Cele mai mari provocări țin de perceperea de către piață a termenului de clădire verde. O parte a pieței așteaptă clădiri „verzi“ high-tech, spectaculoase, cu panouri fotovoltaice pe fațadă şi terase verzi, dar aceste caracteristici de multe ori nu sunt sustenabile economic. Tot la capitolul prejudecăți intră și percepția că o clădire sustenabilă este mult mai costisitoare. Pe de o parte, costurile de execuție pot varia în funcție de momentul deciziei de a construi sustenabil, iar pe de altă parte, costurile de proiectare și de certificare reprezintă un procent foarte redus – maximum 1% din valoarea proiectului.
R.: Cum ați ajuns să lucrați ca evaluator în domeniul clădirilor sustenabile?
R.N.: Începutul meu în domeniul construcțiilor sustenabile a avut loc în 2008, o dată cu alăturarea la echipa Cascade Group, care avea în derulare primul proiect de birouri ce urma a fi certificat BREEAM. Am primit responsabilitatea coordonării procesului de certificare și am fost nevoit să învăț și să găsesc diverse soluții, din cauză că evaluatorul BREEAM locuia în Londra, acesta nefiind familiarizat cu practicile şi cerinţele legale din România în domeniul construcţiilor. Acest proiect a fost un suces, având în vedere că acum clădirea EuroTower are grad de ocupare de peste 90% și este prima clădire certificată BREEAM Very Good din România, certificatul final fiind obținut de către BuildGreen Romania, companie înființată de mine în 2010.
