27.3 C
Craiova
marți, 8 iulie, 2025
ABONEAZĂ-TE
type here...
Acasă Blog Pagina 639

Arest pentru traficanţii de droguri

-
0

Cei trei tineri din Vâlcea şi Gorj anchetaţi pentru trafic şi deţinere de droguri au fost arestaţi în baza unor mandate emise pe 29 de zile. Potrivit anchetatorilor din cadrul DIICOT Gorj, Auraş Culiţă Ciucă, Adrian Alexandru Drăgulescu şi Grigore Ciprian Eftenoiu au plantat şi recoltat canabis, fiind ridicată în urma unor percheziţii cantitatea de 21 de kilograme. Anchetatorii au descins la şase domicilii, unde au găsit plantate în grădini culturi de canabis, printre legume şi alte zarzavaturi. Avocaţii celor trei pot face recurs la decizia de arestare preventivă dispusă de Tribunalul Gorj.

Eugen Măruţă

Primul monument al minerului în Gorj

-
0

Autorităţile din Motru dezvelesc sâmbătă, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor, un monument al minerului. Pe monumentul de opt tone sunt înscrise numele a 101 ortaci morţi în urma unor accidente de muncă. Festivitatea de dezvelire este programată de la ora 11.00, după care este programată, de Ziua Minerului, o serbare câmpenească în zăvoiul Ploştina. „Este o decizie pe care a luat-o consiliul local la propunerea mea, având în vedere faptul că o viaţă întreagă am lucrat în minerit. Am considerat că este o datorie morală a mea, pentru că în cei peste 19 ani de activitate în acest domeniu i-am cunoscut pe majoritatea minerilor decedaţi, fie în activitatea de subteran, fie în activitatea de carieră. Unii mi-au fost colegi, alţii mi-au fost vecini. Toţi şi-au dat viaţa pentru scoaterea la suprafaţă a aurului negru, fără de care Gorjul ar fi fost un judeţ mort. Monumentul minerilor se leagă de viitorul Muzeu al mineritului pe care mi-l doresc din tot sufletul. Vreau ca acest muzeu să devină un brand al zonei Motru, iar toţi cei care ne vor tranzita oraşul să aibă posibilitatea să găsească expuse aici obiecte, produse şi utilaje miniere. După dezvelirea monumentului, manifestările organizate cu prilejul Zilei Minerilor vor continua cu o petrecere câmpenească în zăvoiul Ploştina. Am asigurat iluminatul şi apa. Zăvoiul Ploştina este pregătit pentru serbarea câmpenească organizată de Ziua Minerului. Aşteptăm zeci de comercianţi în zăvoi“, a declarat Dorin Hanu, primarul de la Motru. 

Eugen Măruţă

Bugetul intră în zona roşie

-
0
Bugetul intră în zona roşie

Execuţia veniturilor bugetare în primele şase luni ale anului arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde de lei faţă de programul aferent primului semestru. Rectificarea prevede un deficit bugetar de 14,7 miliarde de lei, mai mare cu 1,3 miliarde de lei decât plafonul de 13,4 miliarde de lei statuat de Legea nr. 4/2013.
Consiliul Fiscal consideră că rectificarea bugetară a fost făcută pe proiecţii nerealiste şi subminează grav credibilitatea regulilor fiscal-bugetare.

Rectificarea bugetară efectuată recent de guvern încalcă regulile fiscal-bugetare şi subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce priveşte nerespectarea ţintei de deficit bugetar, opinează Consiliul Fiscal, argumentând că rectificarea prevede un deficit bugetar de 14,7 miliarde de lei, mai mare cu 1,3 miliarde de lei decât plafonul de 13,394 miliarde de lei  statuat de Legea nr. 4/2013.
În plus, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat prevăzute de rectificare, fără a ţine cont de impactul asistenţei financiare din partea UE şi a altor donatori, sunt de 211,32 miliarde de lei, depăşind cu 493 de milioane de lei plafonul statuat prin Legea nr. 4/2013. „Cu toate acestea, anvelopa salarială propusă, de 46,1527 miliarde de lei, se încadrează în limitele plafonului de 46,154 miliarde de lei din Legea nr. 4/2013“, notează Consiliul Fiscal în raportul remis ieri presei.
În opinia Consiliului Fiscal, o cuantificare a impactului revizuirii cadrului macroeconomic asupra bugetului ar fi fost necesară cu atât mai mult cu cât, deşi prognoza de creştere economică pentru 2013 a fost revizuită în sus, de la 1,6% la 2%, această revizuire are la bază, în principal, o evoluţie mult peste aşteptări a sectorului agricol, pe partea de ofertă, respectiv a exporturilor nete, pe partea de cerere, componente ale PIB la care veniturile bugetare nu sunt foarte senzitive. În acelaşi timp, cererea internă (consum şi investiţii) a avut o evoluţie foarte slabă în prima parte a anului 2013, prognozele actualizate ale analiştilor arătând că evoluţia acesteia ar putea fi mult sub aşteptările iniţiale în 2013, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare.
În ceea ce priveşte execuţia veniturilor bugetare în primele şase luni ale anului, potrivit Consiliului Fiscal, aceasta arată o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde de lei faţă de programul aferent primului semestru (doar 93,7% realizare faţă de program), excluzând impactul schemelor de stingere în lanţ a unor obligaţii bugetare de tip swap. „Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane de lei), al impozitului pe profit (-827 milioane de lei), accizelor (-713 milioane de lei), TVA (-485 milioane de lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane de lei)“, subliniază Consiliul.

Încasări slabe din impozitul pe profit şi accize

Conform raportului Consiliului Fiscal, pe partea de venituri fiscale, cea mai slabă performanţă s-a înregistrat la impozitul pe profit, încasările la acest capitol scăzând cu 5,5% faţă de semestrul I 2012, fiind cu 827 de milioane de lei mai mici decât programul semestrial.
„Evoluţia negativă a fost determinată atât de regularizările efectuate la impozitul pe profit de către băncile comerciale, cât şi de o evoluţie foarte slabă a încasărilor de la agenţii economici nefinanciari (creştere de doar 0,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, faţă de o creştere prognozată în bugetul iniţial pe 2013 de 8,3% faţă de 2012), acestea din urmă fiind influenţate negativ de performanţa financiară slabă a companiilor. A doua cea mai slabă performanţă pe partea de venituri fiscale s-a înregistrat în cazul accizelor, încasările fiind cu 713 milioane de lei mai mici decât programul semestrial (doar 93,3% grad de realizare), creşterea fiind de doar 4,2% comparativ cu semestrul I al anului precedent, mult sub creşterea de 10,4% proiectată în bugetul iniţial pentru 2013, în condiţiile în care în 2013 au fost majorate accizele la bere, ţigarete şi motorină şi cursul de schimb valutar luat în calcul la plata accizelor a fost cu 5,2% mai mare faţă de anul 2012, sugerând astfel o scădere a consumului de produse accizabile şi/sau o creştere a evaziunii fiscale“, notează specialiştii.

Colectarea TVA, redusă din cauza scăderii consumului

În cazul încasărilor din TVA, execuţia de la şase luni arată o nerealizare de 485 de milioane de lei a programului, veniturile nete din TVA crescând cu doar 3,3% faţă de semestrul I 2012 (cifre nete de impactul operaţiunilor de tip swap).
„Evoluţia încasărilor la TVA a fost influenţată negativ de scăderea consumului final al gospodăriilor populaţiei în prima parte a anului (-0,3% în termeni reali în primul trimestru 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior) şi de scăderea importurilor extra-UE (-16,0% în ianuarie – iunie 2013 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012). În plus, este de remarcat faptul că, deşi tendinţa de evoluţie a TVA colectată şi a celei de rambursat este similară, TVA încasată net de către buget are o evoluţie volatilă, indusă de volatilitatea lunară foarte mare a rambursărilor de TVA“, susţin specialiştii Consiliului Fiscal.
Potrivit acestuia, începând cu septembrie 2011, la fiecare sfârşit de trimestru se remarcă o scădere pronunţată a rambursărilor de TVA în comparaţie cu lunile anterioare, reducerea discreţionară a rambursărilor fiind utilizată probabil în scopul atingerii ţintelor trimestriale de deficit bugetar pe metodologia cash. „Consiliul Fiscal recomandă reducerea acestei volatilităţi a rambursărilor de TVA, aceasta fiind de natură să influenţeze negativ lichiditatea şi situaţia financiară generală a companiilor beneficiare de rambursări de TVA“, recomandă experţii.

Eşec major în absorbţia fondurilor europene

Pe de altă parte, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au avut o evoluţie mult sub aşteptări, gradul de realizare al programului semestrial fiind de doar 47,6%, reflectând, în opinia Consiliului Fiscal, un eşec major în absorbţia fondurilor europene.
În conformitate cu datele Comisiei Europene, în cazul fondurilor structurale, România are de departe cea mai mică rată de absorbţie a fondurilor UE la nivel european în exerciţiul financiar 2007-2013, diferenţa faţă de celelalte ţări fiind foarte mare. „Raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară prezintă date cu privire la absorbţia fondurilor primite de la Uniunea Europeană, precizându-se programul aprobat şi rezultatul realizat în primele şase luni, dar nu prezintă şi o prognoză actualizată pentru întregul an, aşa cum solicită Legea nr. 69/2010“, notează Consiliul Fiscal, opinând că este absolut necesară şi o evaluare a potenţialului impact pe care eventualele corecţii financiare aferente fondurilor UE le-ar putea avea asupra bugetului în anii următori.

 Veniturile aferente sectorului bugetar sunt supraestimate cu circa un miliard de lei

Pe de altă parte, un avans suplimentar al PIB, având drept sursă producţia agricolă, este puţin probabil să se regăsească într-o creştere direct proporţională a veniturilor bugetare, având în vedere slaba fiscalizare a agriculturii şi experienţa anilor precedenţi. „În plus, nota de fundamentare care însoţeşte rectificarea bugetară nu conţine şi o detaliere suficientă a cadrului macroeconomic, respectiv nu sunt precizate dinamicile anticipate la nivelul componentelor PIB, acestea fiind absolut necesare la realizarea unei prognoze de venituri riguros fundamentată“, susţin experţii.
Excluzând impactul schemelor de compensare, veniturile bugetare sunt previzionate a scădea cu circa un miliard de lei ca urmare a impactului nefavorabil al revizuirii descendente a veniturilor din TVA (-0,89 miliarde de lei), impozit pe profit (-0,85 miliarde de lei), accize (-0,52 miliarde de lei), venituri nefiscale (-0,3914 miliarde de lei). Un plus de venituri este prognozat la nivelul sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate (+ 0,93 miliarde de lei) pe seama diminuării contribuţiei naţionale în contextul continuării acordurilor României cu FMI şi CE, precum şi la nivelul altor impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii (+0,83 miliarde de lei), la nivelul acestui capitol regăsindu-se încasările din taxa clawback, acestea nefiind incluse în estimările iniţiale.
Având în vedere cele de mai sus, Consiliul Fiscal apreciază că, împreună, veniturile aferente sectorului bugetar sunt supraestimate cu circa un miliard de lei.
Remarcând „carenţe serioase în procesul de programare bugetară“, odată ce nivelurile proiectate în bugetul iniţial au fost depăşite frecvent în ultimii ani, Consiliul Fiscal opinează că şi în cazul în care încasările din taxa clawback, neincluse în bugetul iniţial, vor fi utilizate pentru finanţarea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, dimensiunea revizuirii (+2 miliarde de lei, respectiv circa 0,3% din PIB) nu poate fi explicată doar de acest factor.

Guvernul a ratat ţintele privind arieratele

În ceea ce priveşte arieratele, după anul 2011, în care ţintele aferente acestora au fost atinse, arieratele având o tendinţă de scădere, ţintele aferente anului 2012 au fost ratate din nou, notează Consiliul Fiscal.
Arieratele monitorizate de către FMI (restanţe mai mari de 90 de zile) au scăzut însă decisiv în perioada martie – iunie 2013. Însă, dacă luăm în calcul toate restanţele, nu doar pe cele peste 90 de zile, nivelul curent al acestora este încă ridicat, la circa 0,39% din PIB în iunie 2013. Cea mai mare parte a arieratelor totale sunt concentrate în bugetul asigurărilor sociale şi în cadrul bugetelor locale. Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă structurală recurentă şi reflectă în principal o lipsă de disciplină financiară şi deficienţe în aplicarea Legii finanţelor publice locale (Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare).
În plus, deşi restanţele peste 90 de zile aferente bugetului asigurărilor sociale par a fi eliminate, restanţele între 0-90 de zile aferente facturilor emise în acest sector par a se menţine ridicate. În plus, există facturi neplătite la medicamente care încă nu apar ca fiind arierate în sistem, în condiţiile în care termenele contractuale de plată au fost prelungite la 210 zile, ele fiind practic plătite în momentul în care apar ca arierate peste 90 de zile, adică la peste 300 de zile de la emitere, ceea ce face şi mai dificilă aplicarea Directivei UE nr. 7/2011.
Afrodita Cicovschi –
Curierul Naţional

Victoria unui pilot român pe unul dintre cele mai celebre circuite

-
0
Victoria unui pilot român pe unul dintre cele mai celebre circuite

Duminică, 18 august, este programată cea de-a şaptea etapă în Campionatul German de Turisme, DTM. Pe circuit se întâlnesc cei mai importanţi producători premium din lume, BMW, Audi şi Mercedes, într-un campionat deosebit de disputat, care a obişnuit publicul cu răsturnări de situaţie şi lupta pentru titlu până în ultima cursă, în ultimul viraj. Aşa s-a încheiat şi sezonul 2012, când BMW a răsturnat toate aşteptările şi a reuşit în final să cucerească toate titlurile puse în joc, pentru piloţi, constructori şi echipe. A fost momentul care a încununat o revenire glorioasă după o pauză de 20 de ani în DTM. Şi acest sezon stă sub semnul echilibrului, este deschis oricărui rezultat, astfel că etapa de la Nürburgring este încă o dată aşteptată cu multă emoţie, în jur de 100.000 de spectatori fiind aşteptaţi în acest weekend la cursă.
Gazda cursei de la jumătatea sezonului este celebrul circuit Nürburgring, unul dintre cele mai cunoscute din lume. Acesta a fost scena multor competiţii spectaculoase şi avea să îşi câştige supranumele de „Iadul Verde“ pentru cei peste 20 km de circuit într-o zonă împădurită străbătuţi de Nordschleife (bucla nordică a circuitului). Este un loc încărcat de istorie, prima competiţie desfăşurându-se, sub denumirea de Eifelrennen, pe o combinaţie de străzi în jurul satelor de munte din regiunea Eifel. Din motive de siguranţă, s-a luat decizia construirii unui circuit aici şi astfel se inaugura în 1927 faimosul Nürburing.

Victoria lui Petre Cristea în Marele Premiu al Germaniei

 Cu 74 de ani în urmă, pe 21 mai 1939, Nürburgring era scena unei victorii istorice a unui român în faimoasa cursă Eifelrennen. Petre Cristea era primul pilot care câştiga în cursa de debut pe acest circuit şi, în acelaşi timp, stabilea un record de viteză care avea să fie doborât de marele pilot britanic Stirling Moss abia 14 ani mai târziu.
Aceasta este povestea lui Petre Cristea, cel mai mare pilot român al tuturor timpurilor, şi a legăturii lui speciale cu legendarul BMW 328.
Duminică, 21 mai 1939. Circuitul Nürburgring (22,81 km), cel mai lung şi dificil circuit din lume prin complexitatea virajelor şi variaţiile de relief. International Eifelrennen, etapa a doua a campionatului german, programa curse de motociclete şi automobile clasele Sport (sub 1.500 cm şi sub 2.000 cm) şi Competiţie. Clasa Sport sub 2.000 cmc era practic confiscată de BMW 328, toţi participanţii folosind o versiune a acestui model. Cursa presupunea parcurgerea a şase tururi de circuit totalizând 136,86 km. 17 concurenţi şi-au anunţat prezenţa, dar numai zece au luat startul. Dintre aceştia, doar cinci au reuşit să termine cursa care avea să fie câştigată de un român: Petre Cristea. În cursa clasei Competiţie (zece tururi) Hermann Lang (Mercedes W154) îl învingea pe Tazzio Nuvolari (Auto Union Type D) cu peste 11 secunde. Cristea era cu o victorie importantă pe scena internaţională alături de cei mai mari piloţi ai vremii şi se impunea împotriva echipelor de uzină.

BMW 328, unul dintre cele mai faimoase modele sport BMW

BMW începea producţia de automobile în 1923 cu automobilul BMW 3/15 PS, fabricat sub licenţă Austin. După numai 13 ani era prezentat deja BMW 328, unul dintre cele mai legendare modele ale mărcii şi cel care avea să confirme imaginea BMW de producător de automobile sportive.
O mare parte din primele 100 de automobile produse a fost livrată către piloţi din întreaga lume. Victoria lui Ernst Hene din 1936 în prima cursă disputată pe circuitul Nürburgring a fost categorică, aşa că majoritatea piloţilor doreau să utilizeze acest model. Efectul nu s-a lăsat mult aşteptat, în 1937 BMW 328 repurta peste 100 de victorii. Produs în 464 de exemplare în perioada 1936-1940, modelul a fost utilizat şi de piloţi români precum Petre Cristea, Marin Dumitrescu, Alexe de Vassal, Vintilă Frumuşanu, Alexandru Papană, Nadler, Ion Bolony, Valentin Tânţăreanu şi Alexandru Uţă. BMW 328 a rămas unul dintre cele mai emblematice modele ale mărcii. La sfârşitul anilor ‘60, unul dintre primele studii de marketing comandate de BMW arăta că şi la peste 20 de ani de la debutul BMW 328, imaginea sportivă a mărcii se baza în continuare foarte mult pe acest model.

Cristea şi BMW, un duo imbatabil

Extrem de modest, Cristea mărturisea la începutul anilor ‘90, rememorând celebra cursă, faptul că cei care se ocupau de paza circuitului, cu puţin înainte de startul cursei, nu voiau să-i permită accesul în zona boxelor, văzându-l îmbrăcat în haine de stradă. Celebra sa bască înlocuia căştile nelipsite din echipamentul adversarilor, purtarea acestora nefiind obligatorie la acea vreme. Cum Cristea nu obişnuia să poarte nici combinezon, brasarda care purta inscripţia „Fahrer – Eifelrennen 1939“ a fost cea care l-a scos pe pilotul român din încurcătură. Puţini ştiu că maşina cu care a concurat Cristea aparţinea prietenului său, inginer Petru Iscu. Iscu îşi cumpărase în ianuarie 1938, prin firma bucureşteană Tracta (importatorul BMW în România în perioada interbelică), un BMW 328 nou. El nu numai că pune la dispoziţia lui Cristea maşina, dar acceptă şi ca aceasta să fie radical modificată pentru performanţe mai bune. Caroseria originală este înlocuită cu una realizată din aluminiu, cel mai probabil la fabrica de avioane SET din Bucureşti. Aripile faţă sunt înlocuite cu unele minimaliste. Se renunţă la parbriz şi sistemul de decapotare, inutile în competiţii. Aripile spate sunt „închise“ prin aplicarea unor capace. Cristea soseşte pe circuitul Nürburgring însoţit de Petre Iscu. Maşina este transportată pe o platformă construită după proiectul lui Cristea. Faţă de alte curse ulterioare unde Cristea s-a deplasat pe roţi cu automobilul cu care concura pierzând şi din cauza oboselii acumulate, la Nürburgring pregătirea cursei s-a făcut în mod profesionist. Cristea este înscris pe poziţia a 11-a a listei de start şi îi este repartizată boxa cu numărul 17. Avea să realizeze cel mai bun timp în calificări, urmând a lua startul de pe prima grilă.

Participanţii

17 concurenţi s-au înscris pe lista de start. Petre Cristea s-a aliniat pe grila de start alături de zece germani, practic elita piloţilor care concurau cu BMW, cu mare experienţă în competiţii şi maşini preparate de departamentul de competiţii al firmei producătoare. Dintre concurenţi se remarcau piloţii uzinei BMW, Paul Heinemann (D) BMW 328 (nr. de concurs #4) şi Huschke von Heinstein (D) BMW 328 (#6).
Un alt adversar redutabil era echipa NSKK (Nationalsozialistisches Kraftfahrkorps), o organizaţie paramilitară a partidului nazist, compusă din piloţii: Willi Briem (D) (#1), Uli Richter (D) (#2) şi Paul Greifzu (D)(#3).
Doctorul Fritz Werneck BMW (D) 315/328 Spezial (#5), pilot privat cu mare experienţă în competiţii, concura cu un automobil special preparat.
Cel mai bun timp în calificări a fost obţinut de românul Petre Cristea (#11), care pe parcursul cursei a realizat o medie orară record (115,1 km/h pe parcursul a 136,86 km).

Cum s-a desfăşurat cursa

În 1989, la o jumătate de secol de la marea sa victorie de la Nürburgring, Petre Cristea destăinuia cititorilor Almanahului Autoturism cum a câştigat celebra cursă:
„(…) Circuitul Nürburgring (bucla mare) măsura atunci 22 km, având 173 de viraje de toate felurile. În cele trei zile de antrenament am înregistrat cei mai buni timpi (cu cronometraje oficiale electrice). Frumuseţea era că toţi concurenţii la categoria 2000 cmc (circa 20) erau numai cu maşini BMW tip 328. La plecarea în cursă, maşina cu cel mai bun timp la antrenamente era plasată lângă capătul din dreapta al liniei de start, având în stânga pe cei cu timpii 2, 3 şi 4. Numai că primul viraj, plasat la circa 150 m de la linia de start, era o curbă rapidă la stânga. Aşa că, în mod automat, după acest viraj m-am pomenit pe locul 5! De ce? Foarte simplu: toţi cei din stânga mea s-au aflat automat pe coarda virajului! Ba încă s-a băgat printre ei şi cel din extrema stângă a celui de-al doilea rând de concurenţi…
Bineînţeles că această situaţie nu m-a avantajat deloc, deşi era o secvenţă naturală şi chiar o combinaţie inteligentă, sporind interesul spectacolului, obligând pe cel mai bun la antrenamente să se lupte ca să-i întreacă pe ceilalţi, dacă putea, chiar după primul viraj al cursei. Din fericire, nu a trebuit să mă «obosesc» prea mult; după vreo 11 km, adică pe la jumătatea primului tur, ajunsesem deja în fruntea coloanei.
Cel mai mult de furcă am avut cu amicul meu Huschke von Hanstein, care până la urmă a avut nenorocul să rupă o supapă, fiind silit să abandoneze. Mai departe m-am „plimbat“, dar privind atent oglinda retrovizoare: când observam că dr. Werneek (cu o maşină ceva mai uşoară decât a mea) se apropia la mai puţin de 20 m, trăgeam mai tare, până nu-l mai vedeam. Şi…. distracţia asta a durat până la linia de sosire, după ce stabilisem un nou record al Circuitului de la Nürburgring (viteză medie – 115 km/h).
Record a rămas valabil până în anul 1953, când a fost depăşit de către Stirling Moss. Recordul constă în faptul că am fost unicul pilot din lume care, concurând prima oară pe Nürburing, a câştigat cursa. Şi acest record a rezistat până în 1970, când Jackie Stewart, fost campion mondial de Formula 1, a învins, de asemenea, pe Nürburgring chiar de la primul „şut“. Aşa că, deşi nu mai sunt unicul, totuşi mă aflu într-o companie care mă onorează. (…)“.

Cristea şi BMW 328, un destin comun

Petre G. Cristea (31.01.1909-6.07.1995) a fost cel mai mare pilot român al tuturor timpurilor. Cu excepţia victoriei din 1936 din Raliul Monte Carlo, unde Cristea aducea prima victorie pentru Ford din istorie în cursa monegască, cele mai prestigioase rezultate în competiţiile internaţionale au fost obţinute la volanul BMW-ului 328. Petre Cristea şi BMW-ul 328 au avut un destin comun, având neşansa ca perioada lor de glorie să fie curmată brusc de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Remarcabil este faptul că Petre Cristea se impunea deja la prima participare internaţională cu BMW 328 – Marele Premiu al Portugaliei. Se spunea la acea vreme că BMW intenţiona să-l coopteze pe Cristea în echipa sa oficială. Pe 1 septembrie 1940, Carol al II-lea, din dorinţa de a arăta lumii că România nu e îngrijorată de izbucnirea războiului, propune Automobil Club Regal Român organizarea Marelui Premiu al Oraşului Braşov. Dorinţa de revanşă a celor de la BMW era mare, fuseseră învinşi la ei acasă de Cristea, aşa ca îşi trimit echipa oficială la Braşov, cu cele două 328-uri roadster-uri care participaseră la Mille Miglia. După ziua de antrenament, competiţia de la Braşov este anulată din cauza extinderii războiului. Cursele se reiau în România în 1947. Bătrânele BMW-uri 328 ţin în continuare la noi capul de afiş, cârpite în lipsa pieselor originale. La începutul anilor ‘50, automobilismul românesc intră în hibernare. În 1965 se reiau cursele automobilistice în România, în mod surprinzător un BMW 328 participând la Raliul Bucureşti. Un echipaj bulgar avea să repete isprava la reluarea Raliului Balkanic în 1967. Cu un motor puternic şi o manevrabilitate remarcabilă, 328-ul continua să fascineze noile generaţii de piloţi. Astăzi, BMW 328 este o piesă extrem de rară şi apreciată de colecţionari.
În cariera sa, Petre Cristea a câştigat opt competiţii importante pilotând un BMW 328. La muzeul BMW din München, în spaţiul dedicat BMW 328, victoriile lui Cristea sunt prezentate la loc de cinste, alături de brasarda pe care acesta a purtat-o în celebra cursă Eifelrennen International din 1939.
 Valentin Bolocan –
Curierul Naţional

Festival internaţional de folclor

-
0

Consiliul Judeţean Gorj şi Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului“ organizează, în perioada 19 – 23 august, la Târgu Jiu, cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor. Participă ansambluri de muzică populară din România, Bulgaria, Grecia, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovacia şi Turcia. Festivalul va debuta cu o paradă a ansamblurilor participante, iar pe parcursul întregii săptămâni viitoare vor avea loc recitaluri şi spectacole de muzică şi dans. Locul de desfăşurare a evenimentului va fi amfiteatrul din centrul oraşului, precum şi insuliţa de pe râul Jiu, unde, în ultima zi a festivalului, este programată o seară românească de folclor. Participanţii vor primi medalii şi diplome din partea Consiliului Judeţean Gorj.
Eugen Măruţă

Concursuri marinăreşti în portul din Drobeta Turnu Severin

-
0
Concursuri marinăreşti în portul din Drobeta Turnu Severin

O ploaie torenţială a dat peste cap manifestările pregătite de autorităţile din Mehedinţi cu ocazia Sfintei Maria, organizate în portul din Drobeta Turnu Severin. Discursurile au fost foarte scurte şi la primii stropi de ploaie oficialităţile prezente au dispărut. Au mai rămas doar spectatorii, care s-au adunat să asiste la concursurile marinăreşti.
Cu toate că a plouat foarte tare, cei care s-au echipat cu umbrele au rămas pe malul Dunării să asiste la cel mai aşteptat concurs marinăresc, Puntea Suspinelor, acea bârnă din lemn, unsă cu vaselină, la capătul căreia în fiecare an un purcel îl aşteaptă pe câştigător.
Cum apa Dunării era destul de rece, doar câţiva tineri au avut curaj să intre în concurs. După mai bine de 45 de minute de încercări, unul dintre participanţi a reuşit să ajungă în vârful bârnei şi să atingă sacul în care se afla purceluşul.
„A fost destul de greu pentru că a plouat, bârna era foarte alunecoasă, dar m-am ajutat de nisipul pus la dispoziţie şi am reuşit să ajung în vârf. Este al doilea an în care particip. Este frumos, a devenit o tradiţie“, a spus câştigătorul. Ceilalţi concurenţi s-au mulţumit să prindă câte o raţă lansată în apă.
Purceluşa Marina, căci este musai să o cheme aşa, va fi crescută pentru Crăciun.
Alin Ghiciulescu

Mirosul urât persistă în Craioviţa Nouă

-
0
Mirosul urât persistă în Craioviţa Nouă

Cum pui piciorul în cartierul Craioviţa Nouă din Craiova te izbeşte un miros greu de suportat din cauza canalului de lângă Sineasca şi a bălţii din spatele Colegiului Tehnic „Costin D. Neniţescu“.

Locuitorii cartierului Craioviţa Nouă se plâng de mirosul neplăcut degajat de gunoaiele care sunt aruncate la tot pasul. Ca şi cum nu a fi fost de ajuns, în loc de gazon şi flori întâlneşti mărăcini şi ierburi necosite. Pe jos ori cu maşina, aerul este greu de respirat. „Când trec pe aici închid geamul la maşină cu câţiva metri înainte. Aerul este irespirabil. Nu îmi imaginez cum pot să suporte acest miros oamenii care locuiesc în apropiere“, spune Andrei Niţu. Peturi, pungi şi resturi de mâncare şi-au găsit loc printre buruieni. „Am văzut că mulţi aruncă pe domeniul public ce nu le mai trebuie. Parcă locul ăsta a devenit tomberon. Se văd unii pe alţii aruncând gunoaiele în locul unde odată a fost mlaştină şi aşa au început majoritatea să facă acelaşi lucru“, declară Maria Păun.

„Oamenii au partea lor de vină“

Localnicii trebuie să îndure mirosul de la canal şi de la balta din apropiere. Celor care stau la intrarea în cartier nu le rămâne decât să respire un aer greu. O mamă care îşi ţine copila de mână povesteşte revoltată cum este nevoită să îndure în fiecare zi mirosul urât: „În fiecare dimineaţă când deschid fereastra ca să aerisesc, în casă intră un miros greu de suportant în loc de aer curat. Copiii suportă cel mai greu duhoarea asta. Noi ne-am mai obişnuit de atâta timp de când stăm în zonă. Sunt nevoită să merg cu fetiţa în alte cartiere pentru că aici nu mai e de trăit“. Oamenii care locuiesc în acest cartier au observat că mirosul devine şi mai puternic în zilele ploioase şi în cele în care bate vântul. „Mai ales când bate vântul dinspre Răsărit, mirosul se intensifică. Vine de la canal. Oamenii au partea lor de vină şi nu o să se facă nimic pentru că un singur om nu poate schimba situaţia în care se complac toţi. Stau lângă restaurantul Segarcea şi nu pot să ţin geamurile deschise din cauza asta“, declară Aristică Popescu. Nu doar cei care stau în Craioviţa Nouă sunt afectaţi de aceste probleme, ci şi oamenii care vin la cumpărături la supermarketul din apropierea zonei urât mirositoare. „Degeaba au cornuri calde că tot reci le mâncăm. În zona asta nu se poate nici respira, dar să mai şi mâncăm!“, spune o femeie în timp ce îşi aşază cumpărăturile în maşină.
Cei care locuiesc în Craioviţa Nouă nu mai au nici o speranţă că vor scăpa de mirosul urât, de grămezile de gunoaie şi de buruienile lăsate să crească la întâmplare în cartierul lor.
Roxana Nica
Oana Ionele

Fără tichete de masă, cadou sau de vacanţă şi gratuităţi CFR şi în 2014

-
0

Guvernul va menţine şi anul viitor interdicţia de a acorda tichete de masă, tichete-cadou sau de vacanţă către bugetari, dar şi indemnizaţii lunare reparatorii pentru o categorie de revoluţionari, limitând în continuare gratuităţile la transportul feroviar, potrivit unui proiect de ordonanţă.
Aceste drepturi nu au mai fost acordate începând cu anul 2009, iar actualul guvern intenţionează să blocheze plăţile şi în 2014.
Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii şi a serviciilor de ambulanţă, nu vor acorda nici anul viitor tichete de masă, tichete-cadou şi tichete de vacanţă pentru angajaţi, potrivit proiectului elaborat de Ministerul Finanţelor.
Guvernul Boc hotărâse că nu se acordă indemnizaţiile lunare reparatorii destinate unei anumite categorii de revoluţionari, prevăzute în Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Indemnizaţia era destinată persoanelor care au obţinut titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut pe economie. De aceleaşi drepturi ar fi trebuit să beneficieze şi copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nici o formă de învăţământ ori nu realizează venituri, din motive neimputabile lor.
Proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor relevă că prevederea care stabilea că aceste indemnizaţii nu sunt acordate în 2012 şi 2013 va fi aplicată şi în 2014.
De asemenea, guvernul va limita şi anul viitor reducerile de tarife sau, după caz, gratuităţile la transportul feroviar în limita a trei călătorii dus-întors sau şase călătorii simple, conform OG nr. 112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu şi în interes personal pe căile ferate române.
Mediafax

Alocaţia copiilor, mijloc de trai pentru părinţi

-
0
Alocaţia copiilor, mijloc de trai pentru părinţi

Trei familii cu cinci copii trăiesc în condiţii greu de imaginat la un pas de centrul Craiovei. Îşi duc traiul de pe o zi pe alta, iar casa lor este o pătură pusă pe iarbă sau un imobil aflat în paragină pe care l-au ocupat abuziv în zona Smith. Singurul lor venit lunar este alocaţia copiilor.

Dacă treci prin zona Smith, nu ai cum să nu îi vezi pe oamenii cărora strada le-a devenit casă. Dorm sub cerul liber şi o pătură le ţine loc de pat. Noaptea stau pe spaţiile verzi, iar ziua îi găseşti vizavi de staţia de taxiuri, la o casă care nici măcar nu este a lor. Au ocupat clădirea scoasă la vânzare pentru că nu aveau unde să stea, ajunseseră pe străzi cu cinci copii după ei. Se tem că în orice moment cineva poate cumpăra casa şi o să rămână pe drumuri. „Azi, de bine de rău, avem unde să stăm. Mâine poate ajungem din nou pe străzi“, ne spune Simona Durac, una dintre femei, care are un copil. Cele trei familii trăiesc din mila oamenilor. „Stăm pe pături că aşa poate ne mai vede cineva şi îi pare rău de noi. Poate aşa ne mai dau de mâncare“, spune Violeta Durac, sora Simonei şi mamă a patru copii.
Imobilul în care se adăpostesc nu are ferestre şi uşi şi pot fi alungaţi în orice clipă de acolo. Printre cartoanele adunate ca să se încălzească iarna şi-au găsit adăpost şobolanii, care se plimbă pe lângă cei mici fără ca părinţii să conştientizeze pericolul la care îi expun. Zidurile sunt pline de dâre negre, urme lăsate de lumânările care ţin loc de bec. „Ziua avem lumină de la soare. Nu avem curent, stăm la lumânări“, spune soţul Violetei, care din cauza unei probleme de sănătate merge în cârje.

„Am mâncat ieri şi mai mâncăm mâine“

Alocaţia celor mici este singura sursă de venit a celor trei familii. „Doar cu banii ăştia ne descurcăm. Nici nu-mi vine să mă duc să-i iau la cât de puţini sunt. Avem atâtea neajunsuri, e foarte greu, nu avem nici ce să mâncăm. Am mâncat ieri şi mai mâncăm mâine“, ne zice mama copiilor, cuprinsă de griji. Nici unul dintre adulţi nu lucrează şi nu au avut carte de muncă vreodată. „Nici ajutor social nu primim din cauza amenzilor mari pe care le-am luat pentru că stăm pe străzi şi că ne-am aşezat în casa asta, deşi nu e a noastră. Dacă nu stăm aici, unde să ne ducem, în drumul mare, să ne dea unu’ în cap şi să rămână copiii ăştia pe drumuri?!“, adaugă tatăl copiilor.
Chiar dacă nu au nici după ce bea apă, oamenii nu vor să renunţe la copii şi refuză să îi ducă la un centru de plasament. „Sunt ai mei şi vreau să-i am lângă mine. Nu-i dau orice s-ar întâmpla! Mi i-au luat o singură dată, dar m-am dus şi i-am luat înapoi. Îi cresc aşa cum pot, dar vreau să-i ştiu lângă mine mereu“, mărturiseşte Violeta Durac. Aceasta, deşi nu are ce să le ofere copiilor pe care îi are, acum este însărcinată din nou. Tot din lipsa banilor, nici unul dintre copii nu merge la şcoală. „Doar pe unul dintre ei l-am avut la şcoală, dar nu am putut să-l ţin nici măcar un an. Trebuia să-i cumpăr caiete, cărţi, ghiozdane, haine şi de unde atâţia bani?!“, povesteşte mama, în timp ce îl ţine în braţe pe fiul cel mic.
Oamenii din zonă cunosc situaţia acestor familii. Îi văd zilnic perindându-se între spaţiul verde şi clădirea în care se adăpostesc. Taximetriştii care stau în staţia din faţa casei şi angajaţii din zonă îi ştiu cel mai bine. „Stau de un an aici şi dorm pe iarbă. Trăiesc din alocaţia copiilor. Din când în când se strâng mai mulţi, ascultă muzică şi fac focuri. Tot stând aici, oamenilor li se face milă de ei şi atunci când îşi cumpără ceva de la fast-food-urile de lângă le dau şi lor“, a spus Ştefan Creţu, care îi vede în fiecare zi.

DGASPC monitorizează cazul

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Dolj a precizat pentru GdS că situaţia acestor familii le este cunoscută şi că au încercat să-i ajute în mai multe rânduri. „Cazul este monitorizat şi în funcţie de cum evoluează situaţia se vor lua hotărâri cu privire la aceşti copii. Copiii sunt luaţi din familiile lor atunci când sunt neglijaţi, abuzaţi sau în cazul decesului părinţilor“, a declarat Emanuela Şchiopu, asistent social al GDASPC Dolj.

Roxana Nica, Oana Ionele

„Bogdan Petriceicu Hașdeu: «Pierit-au dacii?»“

-
0

Dacia Revival International Society, al cărei președinte este dr. Napoleon Săvescu (SUA), organizează, în zilele de 17 și 18 august, cea de-a XIV-a ediție a Congresului Internațional de Dacologie, cu tema „Bogdan Petriceicu Hașdeu: «Pierit-au dacii?»“, care va avea loc în orașul Buzău.
Programul științific al congresului, structurat pe trei secțiuni – „Bogdan Petriceicu Hașdeu: «Pierit-au dacii?»“, „Misterul tezaurului de la Pietroasele“ și „Dacii în conștiința lumii“ – se va desfășura în Amfiteatrul Consiliului Județean Buzău și în sălile Liceului Pedagogic „Spiru Haret“. Vor susține comunicări peste 100 de participanți (lingviști, istorici, cercetători) din Australia, Italia, Elveția, Franța, SUA și România, între care: Mariana Terra și Doina Mureșan (SUA), prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, autorul celebrului studiu „Inteligența materiei“, prof. univ. dr. Liviu Alexandru Sofonea, președintele Comitetului de Istoria și Filosofia Științei și Tehnologiei al Academiei Române, Filiala Transilvania, prof. dr. Gh.D. Iscru, istoric, Alexandru D. Stan (Elveția), Marinela Câmpeanu și Valeriu Popovici Ursu (Franța), Popescu Mihai, Justin Capră, Dan Oltean, Cristian Tiberiu Popescu, Giovanni Teava (Italia), Adelina Peagu, prof. dr. Raisa Radu, Laurențiu Popescu, Constantin Târnoveanu (Australia) ș.a.
Dr. Napoleon

Săvescu: „Prin glasul adevărului continuăm să mergem înainte“

Pentru dr. Napoleon Săvescu, această ediție a congresului de dacologie încununează un drum lung, de 14 ani, „către descifrarea obiectivă a istoriei străvechi a poporului român, în care am reușit ca, pe baza descoperirilor arheologice și a noilor dovezi științifice, reieșite din analiza genomului uman, să convingem, din ce în ce mai mult, că noi, cei născuți pe «plaiurile mioritice» dintre Carpați și Mare, suntem urmașii vitejilor daci care au impus tribut romanilor și care nu și-au părăsit niciodată pământul natal“. Așadar, tema „«Pierit-au dacii?» – Bogdan Petriceicu Hașdeu“ se impunea de la sine.
„Pe Bogdan Petriceicu Hașdeu (1836-1907), o personalitate multilaterală a culturii române, istoric, publicist, filolog, folclorist, prozator, dramaturg – un binecunoscut și respectat spirit enciclopedic, l-a preocupat ani de zile originea poporului său. Marele cărturar român se întreba retoric: «Perit-au dacii?». Cu argumente logice, el dărâmă, rând pe rând, «deșănțata teorie a nedacismului» și își exprimă convingerea că «dacii n-au pierit». Noi, cei care vom fi în sala congresului și toți cei care ne sprijină de peste două decenii în munca noastră nobilă, suntem o dovadă vie că dacii n-au pierit. Dimpotrivă, urmașii lor, dacii vremurilor moderne de azi, sunt mai puternici ca oricând“, spune președintele „Dacia Revival International Society“, adăugând că „prin glasul adevărului continuăm să mergem înainte“. Cum? În opinia organizatorilor de la „Dacia Revival International Society“: „Cu aceeași pasiune pentru adevăr, cu aceeași dorință de a releva rolul primordial al strămoșilor daci în făurirea istoriei poporului nostru, sesiunile şi programele asociate congresului vor acoperi multiple aspecte ale istoriei Daciei. Iar aceste oportunităţi de schimb intelectual vor marca stadiul actual al cercetărilor şi vor sugera direcţiile lor viitoare dând, în acelaşi timp, atât cercetătorilor consacraţi, cât şi celor mai tineri, un forum în cadrul căruia să-şi prezinte comunicările“.
Privind retrospectiv, cele 13 ediții ale Congresului Internațional de Dacologie – „Sarmisegetusa“ (2000), „Burebista“ (2001), „Nicolae Densușianu“ (2002), „Tărtăria“ (2003), „Civilizația Danubiană“ (2004), „Kogaion“ (2005), „Decebal“ (2006), „Tomiris“ (2007), „Regalion“ (2008), „Mihai Eminescu“ (2009), „Malus Dacus“ (2010), „Plăcuțele de la Sinaia“ (2011) și „Brâncuși“ (2012) – confirmă, prin însăși „glasul adevărului“, bunele intenții ale celor interesați de istoria poporului român, cu atât mai mult în aceste decenii bulversante ale mondializării. Semn că noi suntem și vom fi mereu aici!
Veronica Marinescu –
Curierul Naţional

1...638639640...17.277Pagina 639 din 17.277

REDACȚIA

PARTENERI

LEGATURI

UTILE

DESPRE NOI

In cei peste 28 de ani de existenţă, Gazeta de Sud a devenit ziarul numărul 1 în Oltenia. Gazeta de Sud se distribuie în Craiova - Dolj, Olt, Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea.

Contactați-ne: [email protected]

URMAȚI-NE

© MEDIA SUD EUROPA SA