Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat vineri că următorul ajutor financiar pentru Grecia va fi mult mai mic decât programele actuale şi va depinde de îndeplinirea de către autorităţile elene a angajamentelor asumate, relatează publicaţia Kathimerini, citată de Mediafax.
În cele două programe de sprijin financiar obţinute de Grecia până în prezent, partenerii europeni şi FMI au aprobat împrumuturi de 240 de miliarde de euro.
Potrivit publicaţiei germane Handelsblatt, Schaeuble a declarat că orice nou ajutor va depinde de respectarea de către Grecia a obligaţiilor asumate. Oficialul german se aşteaptă ca viitorul ajutor să fie mult mai mic decât cel actual, având în vedere că Grecia va avea deja un excedent bugetar, excluzând serviciul datoriilor.
Schaeuble a spus că nu poate menţiona cifre sau măsuri specifice.
Schaeuble: Următorul ajutor pentru Grecia va fi mult mai mic decât programele actuale
Cel puţin 42 de morţi în urma unor atentate în oraşul libanez Tripoli
Cel puţin 42 persoane au fost ucise, iar alte peste 350 au fost rănite în dublul atentat produs vineri în oraşul libanez Tripoli, anunţă ministrul Sănătăţii, Ali Hassan Khalil, conform unui nou bilanţ citat de AFP, conform Mediafax.
„Până în prezent, există 42 de morţi şi 350 de răniţi înregistraţi”, a declarat ministrul.
Bilanţul precedent era de 27 morţi şi 352 de răniţi.
Două explozii, provocate de maşini-capcană, au avut loc vineri în oraşul libanez Tripoli. Prima explozie a avut în centrul oraşului, în apropiere de o reşedinţă a primului-ministru. A doua deflagraţie s-a produs în apropierea portului din acest oraş.
Condamnaţi, după ce au furat pistoalele lui Mărgelatu şi au băut băutura lui Piersic la Revelion
Doi tineri de 24 de ani, care i-au furat lui Florin Piersic pistoalele din filmul Mărgelatu, au fost condamnați la închisoare de Judecătoria Cluj-Napoca, conform realitatea.net.
Cei doi au spart cabana lui Piersic din localitatea clujeană Someşul Rece, în decembrie 2008, de unde au sustras 4 pistoale de panoplie, alături de 20 de sticle de vin vechi, wiski, pălincă şi un brâu din piele. Hoţii au recunoscut faptele, au băut vinul la petrecerea de revelion şi au vândut armele unui colecţionar, dar actorul a putut recupera în final un singur pistol, scrie oradecluj.ro.
Colecţionarul Dorel Claudiu Mărginean, din comuna clujeană Cojocna a recunoscut achiziţia pistoalelor, cu suma de 300 de lei, de la hoţi, dar a susţinut că s-a speriat după demararea anchetei şi le-a aruncat în apele Someşului. Mărginean a picat testul poligraf, iar scafandrii de la ISU au căutat în zadar pistoalele, în locul indicat.
Actorul nu a ştiut ce să despăgubiri să solicite pentru pistoale, cerând doar 2.000 de lei pentru băuturi, dar a renunţat şi la aceşti bani. Inculpaţii şi-au recunoscut faptele, pentru a scăpa cu o diminuare de o treime a pedepsei.
Romii, convinşi să îşi dea copiii la şcoală
Inspectorul şcolar general din Gorj, Ion Işfan, îşi va trimite subalternii în comunităţile de romi din judeţ pentru a-i convinge pe părinţi să îşi dea copiii la şcoală. Işfan susţine că cei mai mulţi copii care nu sunt cuprinşi într-o formă de şcolarizare sunt de etnie romă. De vină sunt părinţii, care încă nu sunt convinşi de beneficiile pe care educaţia le poate avea asupra micuţilor, mai ales dacă ajung în unităţile de învăţământ de la o vârstă fragedă. Pentru ca romii să fie trimişi de mici la şcoală, între asociaţiile de romi din Gorj şi Inspectoratul Şcolar Judeţean a fost semnat un parteneriat, în baza căruia în perioada imediat următoare vor fi organizate întâlniri în mai multe localităţi, în urma cărora se doreşte ca părinţii să îi aducă pe micuţi la şcoală. În momentul de faţă, după cele două etape de înscrieri, au mai rămas disponibile 175 de locuri. În prima etapă au fost înscrişi 2.700 de elevi, iar în a doua etapă, 125. Cei mai mulţi părinţi care nu şi-au înscris micuţii în cadrul unei unităţi de învăţământ sunt de etnie romă.
Încă o sesiune de înscrieri
Potrivit lui Ion Ișfan, inspectorul general școlar, de la 1 septembrie, inspectorii vor merge din casă în casă pentru a-i determina pe romi să își trimită copiii la școală. Inspectoratul Școlar Gorj organizează o nouă etapă de înscriere în luna septembrie pentru ca toţi copiii să fie înscrişi: „Aşa cum ajutăm toţii copiii, adică pe cei care fac şase ani până la 31 august 2013, să fie înscrişi în clasa pregătitoare, aşa facem şi cu cei ai familiilor rome din judeţ. Avem două parteneriate semnate şi vom merge din casă în casă pentru a discuta cu oamenii pentru a-şi înscrie copiii la şcoală. Trebuie să ştie de beneficiile acestui lucru şi ce înseamnă pe termen lung pentru viaţa acelui copil faptul că merge la şcoală de mic. Toţii copii care au vârsta potrivită vor fi înscrişi obligatoriu în clasa pregătitoare. Noi colaborăm bine cu romii şi avem un inspector de specialitate care se ocupă de problemele lor. Toţi copiii de şase ani din Gorj trebuie să se regăsească printre elevii ciclului primar, în clasa pregătitoare”, a declarat Ion Işfan, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj.
Eugen Măruţă
O mie de profesori îşi aşteaptă banii de navetă
Peste o mie de profesori navetişti din judeţul Gorj aşteaptă de la primării decontarea banilor pentru transport. Dascălii au dat în judecată autorităţile locale şi au avut câştig de cauză în instanţă. Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj are în evidenţe peste o mie de profesori care au de primit bani pentru navetă. Vasile Mija, primvicepreşedintele Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere din Învăţământ Gorj, a declarat că sunt şanse mici ca profesorii să îşi primească banii de la primării şi că singura soluţie ar fi ca sumele să fie repartizate de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj.
Eugen Măruţă
Guvernatorul BNR, la depunerea actului de fundaţie a Muzeului Tezaurului de la Tismana
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a fost prezent ieri, în judeţul Gorj, unde, a participat la ceremonia depunerii Actului de fundaţie al punctului muzeal – Muzeul Tezaurului de la Tismana.
Evenimentul a marcat încheierea lucrărilor de infrastructură şi de amenajare a peşterii şi demararea procesului de amenajare a Muzeului Tezaurului de la Tismana.
Proiectul, iniţiat de banca centrală în 2007, pune în lumină acţiunea cunoscută sub numele de „Operaţiunea Neptun“ sau „Tismana“, desfăşurată în anul 1944. Atunci, Banca Naţională, în colaborare cu guvernul, Armata, CFR şi Mitropolia Olteniei, a organizat adăpostirea, în secret, a celor 242 de tone de aur din tezaurul BNR, împreună cu trei tone de aur din tezaurul Poloniei, aflat în tranzit prin România. Întreaga cantitate de aur a fost păstrată până în 1947 în peştera din apropierea Mănăstirii Tismana.
„Gestul nostru de a transforma una dintre peşterile Muntelui Stârmina în muzeu este rezultatul firesc, natural, al unei succesiuni de fapte care au început acum aproape un secol. Deşi de multe ori se spune că nu se învaţă nimic din istorie, Banca Naţională a României a învăţat temeinic din experienţa dramatică a Primului Război Mondial, când cele 93 de tone de aur trimise în Rusia nu s-au mai întors, astfel că, în cel de-al Doilea Război Mondial, a decis să apere singură stocul său de aur. Acest tezaur avea dimensiuni mult mai importante în 1944 comparativ cu 1916; în pofida pierderii din Primul Război Mondial, se atinsese cantitatea de 242 de tone. În 1944, tezaurul era sub foc încrucişat: pe de o parte, armata germană, care se afla în România, pe de alta, Armata Roşie, care se apropia de graniţa noastră răsăriteană. În aceste condiţii, Banca Naţională, în acord cu guvernul, a decis să transporte aurul, în cel mai deplin secret, aici, la Tismana, unde a fost depus în peşteră“, a explicat Mugur Isărescu.
Totodată, guvernatorul a menţionat că un punct muzeal aflat în afara Palatului BNR din Bucureşti lărgeşte posibilitatea celor interesaţi de a cunoaşte istoria BNR, punctând: „Menirea acestui muzeu, aflat în faza de construcţie, dar care va fi finalizat peste câteva luni, este, în primul rând, aceea de a transmite mesajele evenimentelor istorice evocate publicului, în mod special tinerilor. Pentru aceasta ne vom strădui să organizăm colocvii, simpozioane, întâlniri cu specialişti“.
La eveniment a fost prezent Mitropolitul Olteniei, Înalt Preasfinţitul Irineu, dar şi un sobor de preoţi care au oficiat o slujbă de sfinţire a muzeului.
„Acest proiect s-a născut datorită unui entuziasm sufletesc. În Oltenia sunt foarte multe grote care au adăpostit tezaure dacice şi aici, la Sfântul Nicodim, cei care au gândit să aducă tezaurul s-au gândit la protecţia lui. Tezaurul a fost pus prima dată în beciul mănăstirii şi apoi a fost adus în peşteră, iar dacă duşmanul îl găsea, peştera se prăbuşea, era dinamitată“, a declarat Mitropolitul Olteniei.
Punctul muzeal va prezenta publicului cele mai relevante momente din perioada 1944-1947, aşa cum sunt reflectate în documentele din arhiva BNR.
Agerpres
ANPC: Peste 800 de tone de apă minerală şi de izvor, retrase temporar de la comercializare
Peste 800.000 de litri de apă minerală şi de izvor, respectiv 10,6% din cantitatea totală de 7,88 milioane de litri verificată de inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) nu respectau prevederile legale în vigoare privind protecţia consumatorilor, se arată într-un comunicat remis vineri Agerpres.
‘În cadrul controlului desfăşurat în perioada 15 iulie-2 august, au fost verificaţi 845 operatori economici (31 producători, 104 distribuitori, 668 magazine şi 42 staţii de distribuţie carburanţi), constatându-se abateri la 471 dintre aceştia privind modul de comercializare, etichetare, prezentare şi publicitate a apelor minerale naturale (inclusiv apele de izvor). Inspectorii au aplicat 486 de sancţiuni contravenţionale constând în 202 avertismente şi 284 de amenzi însumând 820.000 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor. De asemenea, inspectorii veterinari au oprit temporar de la comercializare circa 830.000 litri apă minerală naturală şi apă de izvor, în valoare de 759.367 lei, până la remedierea neconformităţilor constatate’, se arată în comunicatul fr presă.
Mama Monicăi Gabor a murit la Peştera Polovragi
Veronica Bulai, de 54 de ani, mama surorilor Monica şi Ramona Gabor, a murit ieri la intrarea în Peştera Polovragi, din Gorj, după ce a fost lovită în cap de o stâncă. Accidentul s-a petrecut în jurul orei 13.00. Femeia făcea parte dintr-un grup de 17 turişti veniţi în excursie cu un microbuz în comuna Polovragi. Potrivit turiştilor care s-au aflat în zonă, femeia a coborât din microbuz şi a mers spre intrarea în Peştera Polovragi pentru a face fotografii. În acel moment, o bucată de stâncă s-a desprins de pe versant şi a lovit-o în cap. La faţa locului s-a deplasat o ambulanţă, însă turista murise deja din cauza loviturii puternice, medicii nefăcând altceva decât să constate decesul.
Eugen Măruţă
Se fură şi butonul de la semafor
http://www.youtube.com/watch?v=7MLAbtlqaJI
În Craiova s-a ajuns să se fure până şi butoanele de la semafor. Un astfel de semafor care le dă bătăi de cap pietonilor este amplasat în zona pasajului de la Unirea. Problema nu durează de o zi sau de două, ci de câteva luni bune. În plus, majoritatea semafoarelor craiovene nu sunt dotate cu dispozitive acustice care să îi ajute pe nevăzători.
Deşi semafoarele sunt puse în oraş pentru a ajuta la fluidizarea traficului, dar şi la creşterea siguranţei pietonilor, acum unul dintre ele nu face decât să îi deruteze atât pe oamenii care vor să treacă strada, cât şi pe şoferi. Pentru pietoni devine o adevărată provocare traversarea acestei străzi. Cum a ajuns semaforul să rămână fără buton, nu ştie nimeni. Trecătorii nu pot decât să îşi dea cu presupusul: „Cred că numai cei care se plimbă toată noaptea prin oraş şi nu au ce să facă au putut să fure butonul de aici. Un om ca lumea nu face aşa ceva“, spune o femeie grăbită să traverseze strada cât timp este încă verde la semafor. De aceeaşi părere este şi Alexandru Căluianu, care trece de două luni în fiecare zi prin această zonă şi este pus în dificultate mereu de semaforul buclucaş: „Cel puţin de două luni, de când trec zilnic pe aici, butonul lipseşte, poate chiar de mai mult timp. Cert e că de atunci şi până acum nu s-a schimbat nimic. Şi nici nu cred că ceva se va schimba prea curând“, mărturiseşte băiatul.
Unii pietoni trec pe roşu
Mulţi pietoni traversează strada chiar dacă semaforul indică culoarea roşu. Mai toată lumea se uită grăbită într-o parte şi în alta şi trece rapid strada, uneori făcând slalom printre maşinile care claxonează. „Ce să fac dacă nu e buton pe care să apăs? Când mă grăbesc mai trec şi pe roşu decât să aştept degeaba“, spune Ion Pârvu.
„Eu am drum zilnic pe aici şi trebuie să aştept să treacă maşinile pentru că mai tot timpul e aglomeraţie. Butonul lipseşte de mult şi nu s-a luat nici o măsură până acum“, spune Maria Ciuculescu.
Carmen Nicola crede că implementarea unor legi mai aspre ar putea să îi determine pe cei care fac acest lucru să se gândească de două ori. „Ce se întâmplă e ceva strigător la cer. Sunt foarte mulţi hoţi în ţara asta, dar nu se ia nici o măsură“, susţine femeia indignată de situaţie.
Lipsesc semafoare dotate cu dispozitive acustice pentru nevăzători
O altă problemă întâlnită la majoritatea semafoarelor din Craiova este faptul că acestea nu au şi sonor care să îi ghideze pe nevăzători. „Ar fi frumos şi ar fi şi un lucru bun să pună muzicuţe la semafoare pentru cei care nu văd. Mi s-ar părea normal acest lucru. Dar, din păcate, nu am întâlnit la nici un semafor din oraş asta“, a mai spus Maria Ciuculescu. Aceeaşi idee este susţinută şi de alt trecător care aşteaptă la semafor: „Ar fi un pas spre civilizaţie şi un lucru prin care putem arăta că toţi contăm în aceeaşi măsură. În plus, aceşti oameni chiar ar avea nevoie de semafoare prevăzute cu sunet“.
Cu buton sau fără la semafor, craiovenii trebuie să îşi facă loc printre şirurile lungi de maşini care împânzesc oraşul.
Helmuth Duckadam, Gică Popescu, Gică Craioveanu i-au adus un ultim omagiu lui Costică Ştefănescu
Zeci de suporteri ai Universităţii Craiova, precum şi foşti colegi ai lui Costică Ştefănescu, între care Helmuth Duckadam, Gică Craioveanu şi Gică Popescu, au mers, vineri, la capela Bisericii Harşu din Craiova, unde este depus sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului fotbalist, pentru a depune coroane de flori, confgorm Mediafax.
Oamenii au început să vină, vineri, încă de la primele ore ale dimineţii, la capela Bisericii Harşu din Craiova, unde este depus sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Costică Ştefănescu, pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului fotbalist.
„În asemenea momente, cuvintele sunt de prisos. Am venit în numele clubului Steaua care astăzi (n.r. – vineri) este plecat la Mediaş şi am vrut să îi aducem un ultim omagiu Căpitanului, pentru că a fost un om deosebit, l-am cunoscut. Îmi aduc aminte de o vacanţă alături de el, la Nepun, în 1982-1983, alături de familie. A fot un om discret, un om modest, Dumnezeu să îl odihnească în pace, pentru că merită acest lucru”, a declarat Helmuth Duckadam, preşedintele de onoare al clubului Steaua.
Gică Craioveanu, fost coleg al lui Costică Ştefănescu la Universitatea Craiova, şi-a amintit de sfaturile pe care acesta i le-a dat.
„Este trist când moare o persoană, dar când moare o legendă este mult mai trist. Când mor legende, acum câţiva ani – Deselnicu, acum Ştefănescu, oameni mari, care au adus ceva României, nu doar fotbalului. Mi-a dat multe sfaturi: «să ai tupeu, Gicane, în teren, că noi ne apărăm, dar voi, cei din faţă, decideţi meciurile» şi adevărul este că am avut această şansă să fie alături de noi. Este păcat când astfel de oameni dispar dintre noi”, a spus Gică Craioveanu.
După ora 17.00, la capelă a ajuns şi Gheorghe Popescu, care a depus o coroană de flori şi a prezentat condoleanţe familiei fostului fotbalist.
„Dacă voiai să înveţi, te uitai la el şi era de ajuns. Am avut acest privilegiu şi şansa extraordinară să fac parte din acelaşi vestiar cu Costică Ştefănescu, pentru că atunci când jucam în curtea şcolii, la Calafat, îmi doream să fiu nimeni altcineva decât Costică Ştefănescu, apoi mi s-a îndeplinit acest vis să fac parte din acelaşi vestiar cu el, să port şi banderola de căpitan al Craiovei, pe care a purtat-o şi el. Aşa m-am îndrăgostit de numărul 6, de la Costică Ştefănescu. Chiar dacă la echipa naţională jucam cu numărul 3, nu exista pentru mine alt număr decât 6, din dragostea pe care i-o purtam. Lucrul cel mai minunat care mi s-a întâmplat a fost acela de a face parte din acelaşi vestiar, cum v-am spus, mă consider un privilegiat din acest punct de vedere”, a spus Gică Popescu.
Gheorghiţă Geolgău şi Pavel Badea au organizat, alături de familie, pregătirile pentru înmormântare. Costică Ştefănescu va fi înmormântat sâmbătă, la ora 12.00, în Cimitirul Sineasca din Craiova, pe Aleea Eroilor, lângă fostul coleg de echipă Zoltan Crişan.
