Un centru comercial din New Jersey, în estul Statelor Unite, a fost încercuit  luni către ora locală 21.20 (marţi, 4.20, ora României), la Paramus, în suburbiile New York-ului, după reperarea unui atacator, martori declarând că au fost trase focuri de armă, potrivit presei americane, conform Mediafax. Un atacator îmbrăcat în negru era căutat de poliţie, potrivit NBC.
Martori au oferit versiuni divergente despre numărul focurilor de armă pe care le-au auzit, potrivit presei.
Numeroase magazine s-au grăbit să închidă, însă, potrivit unui oficial din comitatul Bergen, contactat de CNN, suspectul încă nu a fost reţinut, după mai bine de o oră de la primele împuşcături din acest centru comercial popular.
Angajaţi şi comercianţi cuprinşi de panică au ieşit din centru, după incident, care le amintea de tragedia care a avut loc în septembrie de la Nairobi, unde islamişti shebab au ucis 67 de persoane, în centrul comercial Westgate.

Un accident de autocar în departamentul Cauca, în sud-vestul Columbiei, s-a soldat cu cel puţin zece morţi şi 66 de răniţi, 20 dintre aceştia fiind în stare gravă, au anunţat luni autorităţile locale, conform Mediafax.
Un autocar care transporta 80 de pasageri s-a răsturnat într-o regiune muntoasă, din motive necunoscute, a declarat pentru AFP un oficial din Cauca.
Acest tip de autocar este folosit frecvent în zone rurare pentru a transporta atât pasageri, cât şi mărfuri.
Potrivit poliţiei, martorii au relatat că numărul pasagerilor din autocar depăşea capacitatea maximă a acestuia, o circumstanţă care urmează să fie verificată în cadrul unei anchete.

Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Sorin Roşca Stănescu, după ce senatorul PNL a declarat că preşedintele ar fi primit mită pentru susţinerea proiectului minier de la Roşia Montană, conform Mediafax.
Soluţia în acest proces urmează să o dea magistraţii de la Judecătoria Sectorului 2. Instanţa nu a stabilit, deocamdată, când va fi primul termen din dosar.
În plângerea înaintată de Traian Băsescu, se arată că „acuzaţiile făcute de curând comportă o gravitate deosebită întrucât asociază persoana subsemnatului în calitate de demnitar public cu o activitate infracţională”. „Este limpede că astfel de acuzaţii sunt de natură să creeze suspiciuni şi insecuritate faţă de activitatea subsemnatului având urmări deosebit de dăunătoare pentru desfăşurarea mandatului încredinţat”, se mai spune în plângere.
Şeful statului îi cere senatorului liberal despăgubiri modice în valoare de 100 de lei.
Sorin Roşca Stănescu a declarat, în repetate rânduri, faptul că Traian Băsescu ar fi primit mită de la Roşia Montana Gold Corporation.

Un comandant al Gardienilor Revoluţiei din Iran a fost ucis într-un schimb de focuri cu insurgenţi, în Siria, anunţă agenţia iraniană Mehr, conform Mediafax.
Mohammad Jamalizadeh, comandant al Gardienilor Revoluţiei din Iran în provincia Kerman, „a fost ucis de terorişti”, la Damasc, precizează agenţia semioficială iraniană.
Jamalizadeh, veteran al războiului dintre Iran şi Irak (1980-1988), se afla în Siria cu misiunea de a participa la securitatea Moscheii şiite Sayyida Zainab din Damasc.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între forţele opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad. Bilanţul violenţelor este, potrivit estimărilor ONU, de peste 100.000 de morţi.

Ministrul Economiei, Andrei Gerea, s-a întâlnit astăzi cu o delegaţie a sindicatelor din industria de apărare, condusă de Bogdan Hossu, liderul confederaţiei Cartel Alfa.
La întâlnire au fost prezenţi Bogdan Nicolae Badea, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, precum şi lideri sindicali ai filialelor CN Romarm SA.
În cadrul discuţiei au fost abordate probleme de actualitate din domeniul producţiei de apărare, chestiuni legislative şi subiecte referitoare la investiţiile în retehnologizarea şi modernizarea utilajelor existente, în scopul creşterii productivităţii.
Reprezentanţii Ministerului Economiei au prezentat liniile majore care vor fi cuprinse în viitoarea Lege a industriei de apărare precum şi viziunea privatizării în acest domeniu.
În următoarea perioadă, Andrei Gerea, ministrul economiei va efectua vizite de lucru la filialele CN Romarm SA, pentru a evalua situaţia din teritoriu şi s-a convenit ca, în cel mai scurt timp, să fie organizată o întâlnire la care, alături de reprezentanţii sindicatelor, să participe toţi factorii guvernamentali implicaţi, pentru rezolvarea unor probleme urgente cu care se confruntă industria de apărare din România.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, va efectua o vizită oficială în Republica Slovenia marţi, 5 noiembrie 2013, la invitaţia ministrului sloven al afacerilor externe, Karl Erjavec.
Pe lângă convorbirile cu omologul sloven, ministrul afacerilor externe va mai avea întrevederi cu  preşedintele Republicii Slovenia, Borut Pahor, cu primul-ministru Republicii Slovenia, Alenka Bratusek, şi cu preşedintele Adunării Naţionale a Republicii Slovenia, Janko Veber.
Vizita se înscrie în dialogul periodic bilateral şi reflectă obiectivele comune asumate de România şi Slovenia privind intensificarea dialogului politic la nivel înalt, dinamizarea cooperării economice şi sectoriale şi consolidarea cooperării româno-slovene în format regional, european şi internaţional, prin valorificarea întregului potenţial de cooperare existent.
Discuţiile vor prilejui un schimb de opinii pe temele de interes major ale agendei europene: coordonarea în cadrul UE, combaterea efectelor crizei economice, viitorul Europei, politica de extindere, Balcanii de Vest, Summit-ul de la Vilnius privind Parteneriatul Estic, securitatea energetică, Strategia UE pentru Regiunea Dunării, priorităţile Preşedinţiei în exerciţiu a României la SEECP, precum şi pe subiecte ale agendei internaţionale, cu accent asupra problematicii de securitate: Siria, Afganistan, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu.
Ministrul Titus Corlăţean va participa şi la conferinţa pe tema “Doing business in Romania and Beyond”, găzduită de Camera de Comerţ şi Industrie a Sloveniei, la care vor lua parte reprezentanţi ai mediului de afaceri din cele două ţări. Discuţiile vor explora condiţiile economice şi oportunităţile din România, parteneriate pe terţe pieţe, domeniile prioritare şi măsurile de creştere şi relansare economică pentru Europa Centrală şi de Est.

Comisia Europeană a adoptat o propunere care impune statelor membre să reducă utilizarea pungilor de transport din plastic subțiri. Statele membre pot alege măsurile pe care le consideră cele mai adecvate, inclusiv perceperea unor taxe, introducerea unor obiective naționale de reducere sau o interzicere a utilizării pungilor în anumite condiții. De multe ori, pungile din plastic subțiri sunt utilizate o singură dată, dar pot rămâne în mediul înconjurător sute de ani, adesea ca particule microscopice nocive care s-a demonstrat că sunt periculoase în special pentru flora și fauna marină.
Propunerea modifică din punct de vedere tehnic directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje în privința a două elemente principale. În primul rând, statele membre sunt obligate să adopte măsuri pentru a reduce consumul de pungi de transport din plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni, deoarece acestea sunt refolosite mult mai rar decât pungile mai groase și adesea devin deșeuri. În al doilea rând, aceste măsuri pot include utilizarea unor instrumente economice, cum ar fi taxele, obiective naționale de reducere și restricții de comercializare (sub rezerva normelor pentru piața internă prevăzute de Tratatul privind funcționarea UE ). Reducerea semnificativă realizată în unele state membre ale UE prin introducerea unor taxe și a altor măsuri arată că se pot obține rezultate prin acțiuni eficiente.
Propunerea este rezultatul măsurilor adoptate de state membre individuale și al invitației adresate Comisiei de miniștrii mediului din statele membre ale UE  de a evalua posibilitatea de a acționa la nivelul UE. Propunerea a fost prezentată după ample consultări publice care au demonstrat un sprijin larg în favoarea unei inițiative la nivelul UE în acest domeniu.
Proprietățile datorită cărora pungile din plastic au succes comercial – greutatea redusă și rezistența la degradare – au contribuit, de asemenea, la proliferarea acestora în mediul înconjurător. Ele nu sunt incluse în sistemele de gestionare a deșeurilor și se acumulează în mediul înconjurător, mai ales sub forma deșeurilor marine. După ce sunt aruncate, pungile de transport din plastic pot rezista sute de ani. Deșeurile marine sunt recunoscute din ce în ce mai mult drept o problemă mondială majoră, care reprezintă o amenințare la adresa ecosistemelor marine și a animalelor precum peștii și păsările. De asemenea, există dovezi care indică acumulări mari de deșeuri în mările europene.
Se estimează că, în 2010, 98,6 miliarde de pungi de transport din plastic au fost introduse pe piața UE, ceea ce corespunde utilizării anuale a 198 de pungi de transport din plastic de către fiecare cetățean al UE. Din aceste aproape 100 de miliarde de pungi, marea majoritate sunt pungi subțiri, care sunt refolosite mai rar decât pungile mai groase. Cifrele referitoare la consum variază în mod semnificativ între statele membre, consumul anual de pungi de transport din plastic subțiri pe cap de locuitor fiind cuprins între un număr estimat de 4 pungi în Danemarca și Finlanda și 466 de pungi în Polonia, Portugalia și Slovacia.